Adevarul.ro

Ministrul Justiţiei Cătălin Predoiu va discuta la începutul săptămânii viitoare, la Bruxelles, cu reprezentanţi ai Comisiei Europene detalii legate de apropiatul raport interimar pe justiţie legat de progresele înregistrate de România şi Bulgaria.

Reprezentanţii Consiliului Superior al Magistraturii au avut mai multe întâlniri în decembrie cu reprezentanţii ai Comisiei Europene în care au fost întrebaţi de recentul scandal de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) - cazul Bîrsan.

Predoiu se va întâlni luni, pe detalii legate de Mecanismul de Cooperare şi Verificare în Justiţie cu secretarul general al CE, Catherine Day dar mai are discuţii şi cu Viviane Reding, vicepreşedintele Comisiei Europene, comisar european pentru Justiţie, Drepturi Fundamentale şi Cetăţenie şi cu Cecilia Malmström, comisar european pentru Afaceri Interne.

Pe Aceeaşi Temă

România după cinci ani în UE: Ce am luat şi ce am dat

Ministrul justiţiei trece Noul Cod civil, legile privind promovarea la ÎCCJ şi răspunderea disciplinară, studiile de impact care ne ajută să pregătim implementarea celorlalte Coduri, proiectul Legii personalului de specialitate în instanţe la capitolul realizări. "Ceea ce au realizat Guvernul şi Parlamentul în ultimii trei, patru ani pentru reforma Justiţiei este fără precedent la noi în ţară, dar şi la nivel European", susţine Predoiu, potrivit www.just.ro.

Predoiu este mai dur anul acesta în legătură cu rezultatele MCV şi legătura lor cu aderarea la Schengen faţă de tonul de dinaintea raportului similar de anul trecut.

"Voi respinge orice folosire a MCV ca un pretext pentru a afecta interesele României în terţe dosare, cum ar fi aderarea la Spaţiul Schengen. Aceste chestiuni, precum şi alte detalii tehnice, vor face obiectul discuţiilor de la Bruxelles", a declarat Cătălin Predoiu, ministrul Justiţiei.

Ce teme de rezolvat avea România după ultimul raport al Comisiei Europene

În vara lui 2011, Comisia Europeană a făcut ultimele recomandări României, în raportul pe justiţie, cu nota că, dacă vor fi realizate suficiente progrese, Executivul UE ar putea evalua, în 2012, dacă mai menţine această monitorizare sau nu.Problema cheie era lipsa soluţiilor în dosarele de mare corupţie şi în care erau acuzaţi politiceni. În două din dosarele care vizau nume importante din fosta putere soluţiile au fost: achitare şi pedeapsă cu suspendare.

1. Implementarea completă a Codului civil şi adoptarea unui plan de implementare a celorlalte trei noi coduri. Bani suficienţi pentru instruirea personalului şi reorganizarea instanţelor şi parchetelor, mărirea capacităţii Institutului Naţional al Magistraturii şi îmbunătăţirea nivelului de pregătire şi de recrutare a angajaţilor.

2. Analizarea volumului de muncă din sistemul judiciar momentan disproporţionat, unii judecători având un număr mai mare de dosare decât alţii.

3. Analizarea felului în care sistemul judiciar funcţionează momentan. Ar trebui creat un sistem de monitorizare a reformei Justiţiei, în care să fie implicate părţile interesate din sistem.

4. Publicarea electronică a jurisprudenţei şi monitorizarea deciziilor curţilor, care trebuie să fie luate în concordanţă cu legea şi „în timp util".

5. Unificarea practicii judiciare şi îmbunătăţirea managementului de caz şi trebuie accelerate procedurile în cazuri de corupţie la nivel înalt, pentru a evita prescrierea faptelor.

6. Reformarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru a-i consolida rolul de instanţă de „casaţie" şi pentru a-i creşte capacitatea de a gestiona cazuri de corupţie la nivel înalt.