Viitorul buget al UE: realist şi ambiţios

Preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, şi Comisarul pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Dacian Cioloş,  explică proiectul de buget 2014-2020, pentru „Adevărul Europa“. Proiectul reflectă dorinţa de a ţine în frâu cheltuielile, dar va oferi mai mult contribuabilului european, scriu cei doi oficiali.

Bugetul Uniunii Europene nu poate înlocui bugetele naţionale. Dar finanţează proiecte pentru care resursele fiecărui stat membru în parte ar fi prea mici. Cu două săptămâni în urmă, Comisia Europeană a prezentat un buget realist şi totodată ambiţios pentru UE.  Este realist pentru că, în aceste vremuri de austeritate, reflectă dorinţa noastră de a ţine în frâu cheltuielile. În propunerea pe care o facem, plăţile pentru următoarea perioadă bugetară de şapte ani - din 2014 în 2020 - vor reprezenta exact un procent din Venitul Naţional Brut al UE.

Bugetul pe care îl propunem nu va costa mai mult contribuabilul european. În schimb, îi va oferi mai multe. Bugetul Uniunii Europene nu-şi propune să facă ceea ce este, poate şi trebuie să fie făcut la nivel naţional. Propune însă investiţii în acele lucruri importante pentru care resursele guvernelor naţionale sunt fie prea mici, fin nefinanţabile din punctul de vedere al eficienţei.

„Conectarea Europei"

Astfel, bugetul UE are un efect real asupra vieţii cetăţenilor europeni. De aceea este un buget ambiţios. Şi nu există un exemplu mai bun decât noua facilitate „Conectarea Europei", creată pentru a finanţa proiecte transfrontaliere majore de infrastructură în domeniul energiei, transporturilor şi tehnologiei informaţiilor, pentru consolidarea structurii de bază a pieţei interne. Elementul central al acestui buget este o creştere economică inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii sociale. Este un sprijin pentru menţinerea prosperităţii Europei într-o lume în care concurenţa este în continuă creştere.

În propunerea Comisiei, programul de cercetare şi inovare al Uniunii Europene va primi un sprijin substanţial, ajungând la 80 de miliarde de euro - ceea ce reprezintă un nou angajament pentru o cercetare europeană mai competitivă în sectoarele de vârf. Educaţia şi formarea profesională vor primi de asemenea mai multe resurse, inclusiv programul Erasmus, prin care peste 200.000 de studenţi români au studiat în străinătate în 2009-2010.

Modernizarea Agriculturii

Acest buget va sprijini în continuare modernizarea sectorului agricol pentru ca Europa să fi pregatită pentru provocările viitorului: securitate alimentară, folosirea durabilă a resurselor naturale, dezvoltarea echilibrată a spaţiului rural. Agricultura beneficiază de cea mai importantă alocare în bugetul UE - o bază bună pentru menţinerea unei politici agricole comune cu o structură solidă, atât în ceea ce priveşte plăţile directe, cât şi programul de dezvoltare rurală. Este un buget care permite reducerea diferenţelor între est şi vest în privinţa sprijinului financiar pe care îl primesc agricultorii din vechile şi noile state membre.

Totodată, bugetul UE prevede fonduri speciale pentru sprijinirea agricultorilor în situaţii de criză şi de volatilitate a pieţelor. Cercetarea agricolă va beneficia de un sprijin financiar consistent, orientând această politică spre o agricultură a cunoaşterii, bazată pe cercetare şi inovare. Este un temei bun pentru a duce mai departe reforma la care lucrăm. Propunerea de a integra elemente referitoare la schimbările climatice în toate politicile-cheie europene, de la energie la transport, de la agricultură la cercetare, va duce la o folosire mai eficientă  a resurselor. 

Reorientarea politicii externe

Un alt domeniu în care cheltuielile vor fi eficientizate este cel al Afacerilor interne, odată cu crearea unui nou Fond pentru Migraţie şi Azil şi a unui Fond pentru Securitate Internă. Aceste instrumente vor permite UE să-şi întărească graniţele externe, astfel încât fluxurile migratoare să fie mai eficient gestionate, şi să-şi dezvolte acţiunile comune împotriva terorismului şi crimei organizate.

Şi, nu în ultimul rând, este un buget care propune o reorientare a politicii externe. Avem posibilitatea de a sprijini schimbările din vecinătatea Europei. Totodată, suntem siguri că putem menţine şi întări angajamentul ferm pe care UE l-a luat în privinţa Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului.

Acestea sunt doar câteva dintre motivele pentru care credem că propunerea noastră oferă soluţii potrivite la momentul potrivit. Discuţiile despre buget la nivelul UE sunt rareori uşoare, iar în climatul economic actual, vor fi cu atât mai complicate. Comisia a lansat această rundă de dezbateri cu o propunere care este echilibrată şi orientată spre viitor. Sperăm că vom putea spune acelaşi lucru şi despre dezbaterile care vor urma.

80 de miliarde de euro sunt alocate pentru cercetare şi inovare în proiectul de buget al Comisiei.