UPDATE Martin Schulz, lider al social democraţilor europeni, este noul preşedinte al Parlamentului European

Martin Schulz a obţinut majoritatea absolută: 387 din totalul de 670 de voturi validate. Un german social-democrat şi doi britanici de dreapta au candidat la preşedinţia Parlamentului European. Eurodeputaţii reuniţi în plen la Strasbourg au început la ora 10.00, ora Românei procedura de alegere a preşedintelui. Doar că, potrivit pronosticurilor, cărţile sunt deja făcute.

Actualul preşedinte al Parlamentului European, Jerzy Buzek, a ales opt eurodeputaţi pentru numărarea voturilor. Buletinele de vot au fost distribuite. Noul preşedinte trebuie ales cu majoritate absolută.

Martin Schulz are toate şansele să fie noul preşedinte al Parlamentului European (PE) potrivit unei înţelegeri din 2009 a socialiştilor cu popularii europeni, cel mai mare grup, şi care nici nu a desemnat vreun candidat. Postul de preşedinte al PE avea să fie partajat, potrivit acordului din 2009 astfel că popularii au preşedinte jumătate de mandat, post ocupat de polonezul Jerzy Buzek, iar socialiştii a doua parte de mandat.

Diana Wallis, vicepreşedinte al PE, eurodeputat de 13 ani, liberală din partea Marii Britanii contestă înţelegearea şi şi-a anunţat candidatura. „De cel puţin două decenii, alegerea preşedintelui a fost făcută de înţelegeri între marile grupuri politice, întrerupte în 1999 când liberalul Pat Cox a devenit preşedinte în 2002", a spus Diana Wallis în timpul campaniei sale. Ea a mai spus că aceste jocuri de culise au dus chiar la alegerea unor eurodeputaţi care nu aveau nicio experienţă. Cum a fost Josep Borell în 2004. „Un parlament care nominalizează noi veniţi pentru astfel de poziţii nu poate fi luat în serios", a mai spus Wallis care, dacă va ajunge preşedintă vrea să refacă relaţiile PE cu parlamentele naţiomale şi să facă mai bună comunicarea PE.

Al treilea competitor este Nirj Deva din Grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni, tot din Marea Britanie. După ultima dezbatere organizată în Parlament cu cei trei candidaţi, Deva i-a scris lui Schulz o scrisoare prin care îi cere să se delimiteze de „aranjamentul" din 2009 şi să participe la „alegeri corecte". Nirj Deva a mai spus că doar un preşedinte ales corect poate da legitimitate PE.

Ferm în cazul Severin, propus în rol de nazist de Berlusconi

Martin Schulz are două obiective clare dacă va ajunge preşedinte: Parlamentul trebuie tratat ca egal al Comisiei, Consiliului şi Băncii Centrale Europene în negocierile importante şi PE trebuie să lupte cu "gravele tendinţe naţionaliste" din interiorul statelor membre.

În calitate de lider al Grupului Socialist, a avut o poziţie foarte fermă în cazul Adrian Severin, cerându-i europarlamentarului român să plece din grup şi să-şi dea demisia şi din Parlamentul European după scandalul "Mită contra amendamente". L-a exclus pe Severin din partid la foarte scurt timp după scandal, foarte hotărât deşi era unul din vicepreşedinţii grupului. "Null tolerantz", a strigat Schulz în momentul în care a cerut colegilor eurodeputaţi să accepte excluderea alesului român. De altfel pentru atitudinea sa în mai multe intervenţii politice Schulz l-a deranjat inclusiv pe fostul premier Italian Silvio Berlusconi care, în 2002, la remarcile liderului socialist despre preşedinţia italiană a UE i-a spus că îl va recomanda pentru un rol care i se potriveşte de minune, cel de şef pentru lagărele de concentrare naziste.

Schulz susţine intrarea României în Schengen, dar ştia că decizia va fi politică. Relaţiile româno germane ar putea fi mai bine, a spus mai Schulz. „Sfatul meu pentru germani este să aibă mai multă încredere în români, iar pentru români să evite în România orice ar putea duce la creşterea neîncrederii care există. Cazuri ca Adrian Severin sunt absolut contraproductive. Severin nu era un nimeni, ci un reprezentant de nivel înalt al ţării", a declarat Schulz la foarte scurt timp după acest scandal, într-un interviu acordat în februarie anul trecut, pentru Adevărul Europa.

Martin Schulz despre criză, austeritate şi tratate

Schulz apreciază că austeritatea trebuie pusă şi pe umerii miliardarilor şi a avertizat că doar tăierile bugetare nu rezolvă criza economică. „Fără creştere nu există refacere economică. Şi creşterea are o altă precondiţie: investiţiile. Se vorbeşte tot timpul exclusiv despre tăieri, dar nimic despre investiţii. Economia în care nu se investeşte nu poate creşte, iar fără creştere nu sunt nici resurse la bugetele publice", a spus liderul socialiştilor din PE într-un interviu acordat Adevărul Europa în februarie 2011.

Liderul socialiştilor europeni din Parlamentul European, Martin Schulz, i-a criticat pe 16 noiembrie, în plen, la Strasbourg, pe şefii instituţiilor europene, de la Jose Barroso până la van Rompuy, pentru că acceptă dezbateri despre modificările de tratat ale UE într-un moment în care nimeni nu şi le doreşte. „Discutăm despre o revizuire a tratatelor. Nu cred că Mario Monti în Italia are nevoie acum de acest lucru. Credeţi că Greciei îi lipseşte asta? Pentru că Angela Merkel o vrea pentru guvernanţa economică şi voi nu aveţi curajul să-i spuneţi să o lase baltă? Nici voi nu aveţi chef de o astfel de modificare de tratat. Decidem în UE ce avem de făcut în funcţie de un partid german de 60.000 de membri?", a spus Schulz referindu-se la formaţiunea din care face parte Angela Merkel.

Cine sunt cei trei candidaţi:

Schulz, un librar implicat în politică

Născut în 1955, Martin Schulz este membru al Parlamentului European din 1994. Prima sa slujbă a fost de librar. A intrat în Partidul Social-Democrat din Germania în 1974 şi a ocupat primele poziţii politice ca membru în consiliul local şi apoi ca primar al unei mici localităţi germane Wurselen din districtul Aachen, la graniţa Germaniei cu Belgia şi Olanda.

Wallis, avocată licenţiată în istorie

Născută în 1954, Diana Wallis a ajuns deputat în PE în 1999. A fost şef al delegaţiei Partidului Liberal Democrat (2000-2004); coordonatoare a grupului ALDE (liberali) în cadrul Comisiei pentru afaceri juridice, din 2004. Este licenţiată în istorie a Universităţii din Londra (1975), iar nouă ani mai târziu este admisă în profesia de avocat pe care a practicat-o din 1984 până a fost aleasă pentru postul din Bruxelles.

Deva, conservator britanic din Sri Lanka

Născut în 1948, Colombo (Sri Lanka), Nirj Deva a ajuns deputat în Parlamentul European din partea circumscripţiilor din Anglia de Sud-Est în 1999. Absolvent al Societăţii Regale de Aeronautică şi al Institutului de Ingineri Mecanici. Timp de 20 de ani a fost om de afaceri şi director de companie. În anii 90 a fost membru al Parlamentului britanic.