UE scoate bani din buzunar de teama imigranţilor

În faţa nemulţumirii statelor din Occident faţă de imigranţii ilegali, Comisia Europeană suplimentează bugetul pentru apărarea graniţelor externe ale UE cu 30%, în plină criză a datoriilor. România primeşte al cincilea buget ca mărime din UE pentru protejarea graniţelor externe, cu 4 milioane de euro mai mult decât anul acesta.

Italia şi Franţa au ameninţat că instituie controale la frontierele interne ale spaţiului Schengen, după asaltul imigranţilor africani, Danemarca nu a mai ţinut cont de libera circulaţie în UE şi a trecut la fapte. Reforma Schengen, cu mai multe restricţii la graniţe, inclusiv la cele interne, a determinat Comisia Europeană să vină cu bugete consistente pentru „supăraţii Europei".

Buget de apărare cu 35% mai mare

Comisarul pentru afaceri interne, Cecilia Malmstrom, a anunţat cum se va împărţi bugetul. Italia primeşte cu 20 de milioane de euro mai mult, iar Malta va avea un buget de şapte ori mai mare. „Sprijinul pus la dispoziţie de către Fondul pentru frontierele externe va creşte în mod semnificativ în 2012.

Alocarea propusă este un exemplu concret de solidaritate a UE şi va ajuta la consolidarea securităţii frontierelor", a declarat Cecilia Malmström, comisar pentru Afaceri interne.

Comisia a propus alocarea unei sume totale de 370 de milioane de euro pentru de statele membre pentru acţiuni în domeniul gestionării frontierelor şi pentru politica în domeniul vizelor, pe 2012. Sumele sunt acordate prin Fondul pentru Frontierele Externe pentru a susţine investiţiile în statele membre şi non-UE, dar membre Schengen, în special, pentru cele mai afectate de creşterea presiunii exercitate de migraţie. Suma alocată pentru programele naţionale va creşte cu 35% faţă de 2011. 

Repartizarea între statele membre şi ţările asociate este stabilită de către Comisie pe baza unor criterii, a dificultăţilor şi riscurilor de la frontierele externe comune. De asemenea, sunt luate în considerare evenimentele recente din regiunea mediteraneeană, care au determinat un număr mare de africani să emigreze spre Europa. Italia va beneficia, prin urmare, de o creştere semnificativă, de la 32 milioane de euro, cât a primit pentru acest an, la 52 de milioane în 2012. Malta, Cipru, Spania, Grecia şi Franţa vor beneficia, de asemenea, de o creştere substanţială a bugetelor pentru frontierele externe.

Achiziţionare de echipamente

Banii din bugetul destinat frontierelor externe vor fi folosiţi pentru achiziţionarea de echipamente, mijloace de transport pentru controlul la frontieră, dezvoltarea sistemelor IT, renovarea birourilor pentru manipularea de viză şi modul de formare a poliţiştilor de frontieră şi a personalului consular. Comisarul pentru Afaceri interne mai susţine că finanţarea din Fondul pentru Graniţele Externe a dus la modernizarea sistemelor de supraveghere, dar şi la reducerea timpului de aşteptare. În plus, investiţiile anterioare în tehnologie modernă, cum ar fi dispozitive de captare biometrice, au contribuit la prelucrarea mai rapidă a cererilor de vize.

Statele Schengen asociate (Norvegia, Islanda, Elveţia şi Liechtenstein) au participat la Fondul pentru frontierele externe din 2010. Marea Britanie şi Irlanda nu participă la Fond. Totuşi, apreciază faptul că graniţele externe ale UE vor fi mai bine apărate.  Europarlamentarii britanici conservatori au anunţat  că sprijină măsura luată de Comisia Europeană de a aloca cu 35% mai mulţi bani pentru protejarea graniţelor externe ale UE.

Solidaritate financiară

Frontierele terestre externe spaţiului Schengen înseamnă o lungime de 8.826 de kilometri, iar cele maritime 42.672 de kilometri. Construcţia spaţiului Schengen înseamnă că un stat membru controlează secţiunea sa din frontierele externe în numele tuturor celorlalte state membre. Fondul pentru frontiere externe reprezintă un  mecanism de solidaritate financiară pentru a sprijini acele state membre care se confruntă cu situaţii diferite din cauza localizării geografice sau a rutelor de migraţie.

Ţările care primesc cele mai mari alocări pentru apărarea frontierelor externe *

Ţara    2012    2011 
Italia     52,7     32,7
Spania     48,1     44,4
Grecia     44    40,9
Franţa     24,06    17,88
România    16,96    12,34
Germania    14,38    10,27
Bulgaria     10,8    7,8
Cipru    7,09    3,1

* milioane euro

Cinci direcţii în care merg banii de la UE

Comisia Europeană a anunţat că va finanţa, prin bugetele alocate fiecărei ţări, cinci domenii care ar trebui să beneficieze de sprijin prin investiţii semnificative.

Frontiera Schengen de la Obrezje (Croaţia)   Foto: Reuters

1 Investiţiile la nivel naţional, pentru Sistemul de Informaţii Schengen II (SIS II), în special investiţiile necesare pentru a finaliza fazele de testare a sistemului central.   SIS II este conceput pentru a fi mai uşor de administrat, mai rentabil şi mai omogen decât sistemul actual, în special din punctul de vedere al utilizatorilor.

Noul sistem va permite: conectarea unui număr dublu de utilizatori faţă de cei actuali şi extinderea accesului la SIS pentru EUROPOL, EUROJUST şi toţi magistraţii.

De asemenea, vor avea acces la SIS II autorităţile responsabile cu emiterea certificatelor de înmatriculare a vehiculelor, autorităţile responsabile cu emiterea vizelor, autorităţile centrale responsabile cu examinarea cererilor de viză, autorităţile centrale responsabile cu emiterea permiselor de rezidenţă şi cu administrarea legislaţiei privind străinii şi autorităţile responsabile cu stocarea şi interogarea datelor biometrice (amprente digitale şi fotografii în cazul urmăririlor de persoane). De asemenea, SIS II va permite autorităţilor din orice ţară să facă cercetări combinate în SIS, cum ar fi combinarea semnalărilor privind persoane cu cele privind obiecte.

2 Investiţiile la nivel naţional, pentru Sistemul de Informaţii privind Vizele (VIS) şi pentru teste suplimentare, echipamente pentru  punctele de trecere a frontierelor externe, scanere dactiloscopice şi conectarea tuturor consulatelor la sistemul central.

3 Înfiinţarea de centre naţionale de coordonare în cadrul Sistemului european de supraveghere (EUROSUR). 

4 Punerea în aplicare a celor mai noi echipamente şi tehnologii pentru controlul la frontieră (cum ar fi sistemele de control în aeroporturi pentru trecerea frontierelor externe).

5 Promovarea cooperării consulare între statele membre pentru eliberarea de vize, în special prin înfiinţarea de centre comune de aplicare.