UE schimbă regimul de vize

Ţările occidentale sunt tot mai reticente în privinţa imigranţilor

Un stat UE ar putea reintroduce vize pentru cetăţenii unei ţări din afara UE mult mai uşor, potrivit unei propuneri adoptate la Bruxelles .

Miniştrii de Interne din statele membre au convenit la Consiliul JAI, care s-a încheiat ieri la Bruxelles, să simplifice procedura de reintroducere a vizelor pentru ţările din care provin mulţi solicitanţi ilegali de azil. Propunerea permite statelor membre care se confruntă cu un număr mare de solicitanţi de azil fără temei legal să poată reintroduce regimul de vize pentru ţara respectivă chiar dacă iniţial cetăţenii ei puteau circula liber. 

Vecinii sârbi ar putea fi afectaţi

Posibilitatea suspendării regimului de liberalizare a vizelor ar putea afecta în primul rând state precum Serbia, Bosnia-Herţegovina, Muntenegru, Albania şi Macedonia, din care provin un număr mare de solicitanţi de azil, relatează B92. Cetăţenii acestor state cer azil în special în ţări din vest, precum Belgia, Germania, Suedia şi Luxemburg, tot mai reticiente în a primi până şi cetăţeni UE din Europa de Est. Prin mecanismul actual de reintroducere a regimului de vize era necesar acordul tuturor statelor membre UE la nivel de şefi de stat şi de guvern pentru a reintroduce restricţii unei ţări terţe. Urmare a acordului din Consiliul JAI, această decizie ar putea fi luată în procedură simplificată, prin acord, doar la nivel de miniştri de Interne ai zonei Schengen. 

Consiliul a fost astfel de acord cu o propunere a Comisiei Europene prin care sunt amendate câteva prevederi din regulile pentru Regimul de vize al UE. Acest acord permite începerea negocierilor în Parlamentul European pe această temă. Comisia Europeană a făcut propunerea în luna mai a acestui an pe fondul mai multor îngrijorări legate de imigranţii ilegali.

Clauză pentru reintroducerea vizelor

Obiectul propunerii executivului european vizează introducerea unei clauze de siguranţă care să permită reintroducerea vizelor pentru state cu care există deja un regim liberalizat.  Clauza a fost „salutată" de miniştrii de Interne, care au modificat însă câteva din prevederile ei. Una dintre ele stabilea că un stat membru poate solicita clauza de salvgardare dacă se confruntă cu o creştere bruscă de cel puţin 50% a şederilor ilegale şi/sau a cererilor de azil şi/sau de aplicanţi de azil respinşi. 

Paragraful a fost înlocuit, astfel că vizele pot fi reintroduse dacă există „o creştere bruscă şi substanţială" a solici­tărilor. Noţiunea de „aplicaţi de azil" a fost detaliată, criteriile urmând să fie aplicate celor care cer azil „nejustificat sau nu îndeplinesc condiţiile prevăzute de procedurile de protecţie internaţională".

Restricţii permanente

Miniştrii de Interne au detaliat şi aspectele pe care Comisia Europeană trebuie să le ia în considerare atunci când primeşte o astfel de notificare din partea unui stat membru care doreşte să reintroducă vize pentru cetăţenii altei ţări. În formula actuală, Comisiei Europene i se poate permite să schimbe statutul unei ţări asupra căreia a fost invocată o astfel de clauză şi să reintroducă permanent vize pentru ţara respectivă.