UE salvează Grecia, Irlanda şi Portugalia

Fondul European de Stabilitate Financiară le va oferi celor trei ţări credite cu dobânzi de 3,5%, arată o ciornă a concluziilor reuniunii liderilor zonei euro, desfăşurată ieri la Bruxelles. Fondul de salvare al eurozonei ar putea fi folosit pentru  recapitalizarea băncilor europene, în încercarea de a opri  extinderea crizei financiare.

O ciornă a concluziilor summitului liderilor zonei euro obţinută de Reuters ieri, înaintea încheierii reuniunii, arăta că liderii europeni iau în calcul expansiunea rolului Fondului de salvare al eurozonei (Facilitatea Europeană pentru Stabilitate Financiară), în valoare de 440  miliarde de euro, pentru a ajuta la recapitalizarea băncilor şi pentru a interveni pe piaţa obligaţiunilor în încercarea de a opri  extinderea crizei financiare.

Potrivit documentului, maturitatea împrumuturilor acordate de zona euro statelor asistate (Grecia, Irlanda şi Portugalia) va fi extinsă de la 7,5 ani la 15 ani, iar rata dobânzii, care era între 4,5 şi 5,8%, va fi redusă la numai 3,5 %. Fondul european de salvare va putea împrumuta ţările aflate în dificultate ca măsură de precauţie şi nu numai atunci când nu mai au acces la finanţarea pieţei şi va putea recapitaliza băncile prin împrumuturi acordate guvernelor, chiar dacă acestea nu se află în programul de salvare al UE şi FMI. 

Incapacitate de plată temporară

Pe de altă parte, Europa e gata să lase Grecia să intre temporar în incapacitate de plată printr-un plan ce ar implica recumpărarea obligaţiunilor şi un schimb de obligaţiuni, dar nu şi o nouă taxă impusă băncilor, transmitea ieri Reuters, citând surse din UE. Aceeaşi declaraţie a fost făcută şi de ministrul olandez de Finanţe, Jan Kees de Jager.

Principala temă a întâlnirii de ieri a fost un nou pachet de ajutor pentru salvarea Greciei de la faliment, în valoare de 110 miliarde de euro, şi rolul investitorilor privaţi în restructurarea datoriei guvernului elen. Liderii politici caută soluţii pentru restabilirea încrederii în moneda unică după ce costurile de împrumut pentru Spania şi Italia au ajuns la cote nesustenabile, iar investitorii şi-au manifestat temerile că îşi vor recupera datoriile de la aceste state. 

Consens germano-francez

Cancelarul german, Angela Merkel, şi preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, au reuşit să ajungă miercuri la o poziţie comună privind criza euro. Potrivit unei declaraţii a Preşedinţiei franceze, acordul a venit miercuri seara, după şapte ore de discuţii, la Berlin. Şeful Băncii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet a fost şi el prezent la întâlnire, iar planul a fost discutat telefonic şi cu preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy. Detaliile acordului nu au fost date publicităţii, dar înţelegerea ar trebui să împace solicitarea Berlinului ca sectorul privat să fie implicat în pachetul de ajutor cu insistenţa Franţei şi a Băncii Centrale Europene că soluţia la care se ajunge nu trebuie privită ca o intrare în incapacitate de plată.

Băncile scapă de o nouă taxă

Din ce în ce mai discutată în ultimele zile a fost o propunere, se pare susţinută de Franţa, ce constă în instituirea unei taxe pentru bănci, care să finanţeze un pachet de ajutor. Totuşi, există indicii care arată că acordul franco-german nu prevede o astfel de taxă. „Nu cred că va fi un acord pe acest subiect", a declarat preşedintele eurogrupului, Jean-Claude Juncker, ieri, înaintea summitului. Germania insistase anterior că băncile private care au împrumutat Grecia ar trebui să fie forţate să accepte anumite pierderi ca parte a oricărui nou pachet de ajutor pentru Grecia. Dar Franţa şi Banca Centrală Europeană s-au opus, de teamă că acest lucru ar putea declanşa o criză bancară europeană, ceea ce ar crea probleme Greciei şi poate şi Italiei şi ar putea periclita chiar solvabilitatea Băncii Centrale Europene.

Decizie crucială

Noi cifre publicate de Markit Economics arată că, în iulie, sectorul privat al eurozonei a avut cea mai slabă creştere din ultimii doi ani. Ieri, Spania a fost nevoită să plătească o dobândă mai mare pentru a se împrumuta  pe piaţa internaţională. Madridul a trebuit să ofere obligaţiuni pe 10 ani cu un randament de 5,9% faţă de 5,4% la o licitatie similară luna trecută. Înţelegerea franco-germană a mai relaxat tensiunea summitului de ieri, văzut drept cea mai importantă astfel de întâlnire de la înfiinţarea euro.

Premierul grec George Papandreou a declarat că liderii europeni trebuie să arate astăzi că pot rezolva criza datoriilor din Uniunea Europeană pentru a evita ca aceasta să se extindă la Italia şi Spania. "Ar putea fi ziua în care Europa merge mai departe sau se rupe", a declarat el la Atena. "Pieţele spun ceea ce susţin şi eu: Grecia face tot ce se poate, dar Grecia nu poate duce greutatea tuturor problemelor pe care Europa le are", a adăugat premierul grec. "Nimeni nu ar trebui să-şi mai facă iluzii. Situaţia este gravă," a spus preşedintele Comisiei Europene Jose Barroso, înaintea summitului. „Este nevoie de un răspuns. În caz contrar, consecinţele negative vor fi resimţite în toate colţurile Europei şi nu numai", a adăugat, răspicat, şeful CE.

"Nimeni nu trebuie să-şi facă iluzii, situaţia e foarte gravă. E nevoie de măsuri. Altfel consecinţele negative vor fi simţite în toate colţurile Europei şi nu numai.''
Jose Manuel Barroso  preşedintele Comisiei Europene

SUA şi Marea Britanie se tem de contaminare

Guvernatorul Băncii Angliei, Mervyn King, a spus că situaţia eurozonei  implică riscuri grave şi imediate asupra sistemului financiar britanic. Preşedintele american, Barack Obama, i-a telefonat miercuri cancelarului german, Angela Merkel, pentru a accentua importanţa rezolvării crizei datoriilor zonei euro pentru a susţine revenirea economiei globale. Fondul Monetar Internaţional a cerut liderilor europeni să ia măsuri urgente, deoarece întârzierea lor ar fi „foarte costisitoare".