UE lasă Libia în seama NATO

Ţările UE nu sunt pregătite pentru acţiuni militare, a decis ieri Consiliul de Afaceri Externe. Asistenţă umanitară şi protecţia civililor – acestea sunt cele două responsabilităţi pe care şi le asumă UE în aplicarea rezoluţiei 1973 a Consiliului de Securitate al ONU.

Miniştrii de Externe din UE cer NATO să joace rolul principal în Libia, dar la nivelul Alianţei Nord-Atlantice nu există încă un consens în această chestiune.  Consiliul a condamnat „încălcarea gravă şi sistematică a drepturilor omului, violenţa şi represiunea brutală" comise de regimul Gaddafi împotriva poporului libian şi i-a cerut liderului libian, încă o dată, să renunţe imediat la putere. NATO se află acum într-o fază tehnică de discuţii. Alianţa se va decide până marţi (22 martie) asupra unui plan final de acţiune militară împotriva Libiei.

Obiectivul principal al UE este doar de „protecţie a populaţiei civile şi de sprijin pentru poporul libian în aspiraţia lui la o societate democratică", au transmis astăzi miniştrii de Externe.

UE are doar rol „complementar"

„Contribuţia României la concluziile Consiliului a constat în câteva amendamente referitoare la rolul UE în Libia", a spus secretarul de stat pentru Afaceri Europene, Bogdan Aurescu. „România, ca şi celelalte state membre, vrea ca UE să aibă doar un rol complementar acţiunilor NATO în Libia", a mai spus acesta.

Motivele intervenţiei reduse a UE în Libia sunt legate de faptul că ţările UE au deja o expertiză în domeniile de asistenţă umanitară şi protecţia civililor şi că nu sunt suficient de pregătite pentru altfel de operaţiuni, chiar şi pentru o supraveghere marină a implementării embargoului de arme. „România, ca şi celelalte state membre, lasă NATO să-şi asume respectarea acestui embargo, inclusiv maritim", a mai spus Aurescu.

Abţineri militare: Germania, Malta, Turcia

Poziţia României e susţinută de majoritatea celorlalte state membre, inclusiv Bulgaria, care optează numai pentru ajutor în asistenţă umanitară şi Luxemburg, care consideră că „UE şi-a jucat rolul în prima fază, iar acum a venit rândul NATO".

Însă nu toate statele membre şi-au armonizat poziţia cu cea a UE. Malta şi Germania preferă să rămână momentan neutre. Ministrul de Externe german, Guido Westerwelle, a spus duminică (20 martie) că urmează linia tradiţională a ţării sale de a se abţine de la acţiuni militare, nedorindu-şi să trimită soldaţi în Libia în momentul în care rezoluţia ONU ar intra în vigoare şi s-ar institui o zonă cu interdicţie militară.

Prim-ministrul maltez, Lawrence Gonzi, a declarat, de asemenea, că, din motive de securitate, nu-şi doreşte ca forţele coaliţiei internaţionale să folosească aeroporturile malteze.

Turcia, stat membru  NATO, e reţinută în privinţa impunerii unei zone de interdicţie aeriană. Prim-ministrul turc, Recep Tayyip Erdogan, deşi susţine tranziţia libienilor către democraţie, a declarat că se opune unei intervenţii militare în Libia, deoarece „acţiunile militare nu ajută la găsirea unor soluţii concrete".

„Dacă NATO se alătură unei operaţiuni militare în Libia, aceasta trebuie să intre în joc pentru a da Libia înapoi libienilor, şi nu cu scopul de a distribui apoi resursele şi bogăţia subterane libiene", a spus premierul Recep Tayyp Erdogan ieri pentru mass-media din Turcia.

"România, ca şi celelalte state membre, lasă NATO să-şi asume respectarea acestui embargo.''

Bogdan Aurescu
secretar de stat în MAE