Ţările UE vor fi controlate la eficienţa energiei

Planul de economisire a energiei propus de Bruxelles prevede măsuri voluntare din 2012. Toate ţările vor fi monitorizate. Fiecare stat trebuie să să investească în noi sisteme energetice, începând cu clădirile publice. Regulile ar putea deveni obligatorii din 2014.

Până în 2020 eficienţa energetică a UE trebuie să fie cu 20% mai mare decât în 2005. Comisarul pentru Energie, Günther Oettinger, a anunţat ieri că obiectivul e definit doar că Europa nu se apropie de el. „Statele UE depind foarte mare de importul de energie şi da că vrem  să menţinem preţurile atunci eficienţa energetică are un rol decisiv. Dacă nu luăm măsuri obligatorii la nivel european s-ar putea ca, în 2020, să reuşim o creştere a eficienţei de numai  9-10%", a spus Oettinger.

El a adăugat că fiecare stat trebuie să ia măsuri pentru investiţii în noi sisteme de energie şi că ar trebui să înceapă de exemplu cu sediile şi clădirile care aparţin domeniului public şi care sunt cele mai numeroase. "Sectorul public are cele mai multe proprietăţi şi aici avem un potenţial de economisire foarte mare. În construcţia de şcoli, spitale, pavilioane expoziţionale avem doar un procent  1,5% renovări  în fiecare an care au în vedere economisirea la energie.  Trebuie să creştem acest procent la 3%", a spus Oettinger. El a arătat că, de cele mai multe ori, este preferată renovarea faţadei, pentru patrimoniu sau din alte considerente. „Eficienţa energetică ţine de renovarea invizibilă şi implică tehnici noi pentru sistemele energetice şi o nouă gestionare  a clădirilor", a spus comisarul pentru Energie.

De bună voie, dar siliţi

La nivelul Comisiei Europene, a fost convenită o strategie în două etape. Prima începe anul viitor, până în 2013 şi se referă la măsuri voluntare ce pot fi luate de fiecare stat membru. Comisarul Oettinger a anunţat că va fi evaluată performanţa fiecărui stat în parte şi, dacă măsurile nu sunt respectate, Comisia va impune obiective obligatorii pentru fiecare ţară membră UE. "Dacă nu vedem progrese suficiente vom demara o a doua fază, din 2014, şi vom impune atunci măsuri obligatorii", a spus Ottinger. El a adăugat că proceduri similare au fost aplicate pentru reducerea emisiilor de carbon şi pentru energiile regenerabile.  

Exemplul Belgiei

Guvernul regiunii francofone Brabant-Wallonia, din sudul Belgiei, a luat de câţiva ani măsuri de încurajare a publicului de a folosi metode prin care să salveze cât mai multă energie - şi, în definitiv, bani.  Fiecare cetăţean din această regiune poate aplica pentru  fonduri publice pentru a investi în propria locuinţă şi a folosi energie mai puţină. Cei care îşi doresc o astfel de  „renovare" trebuie să fie însă pregătiţi să aplice pentru astfel de fonduri.  Aşa  a apărut în Belgia, în ultimii ani o nouă meserie: „auditor în eficienţa energetică". Arhitecţi de meserie, aceştia fac planul renovării proprietăţilor din punct de vedere nu numai estetic, dar şi energetic. Cu cât planul îşi propune să salveze mai multă energie, cu atât cresc şansele proprietarilor de a primi fonduri de la guvern.

Investiţie mare, facturi mici

Arhitectul începe fiecare proiect cu o vizită la proprietatea ce urmează a fi renovată. În timpul inspecţiei, care durează peste trei ore, indiferent de casă, el caută toate posibilele găuri prin care se pierde aerul cald - principala cauză a unui sistem de încălzire ineficient şi costisitor.  Auditorul, după ce a sesizat toate „scurgerile de energie", îi sfătuieşte pe proprietari, de regulă, să folosească materiale de construcţii biodegradabile şi reciclabile pentru un sistem energetic eficient şi nedăunător mediului. Spre exemplu, ei folosesc lemn în loc de cărămidă şi celuloză în loc de aluminiu, iar sistemele de încălzire ineficiente şi ventilaţia slabă le înlocuiesc cu metode de încălzire naturală. Investiţiile se amortizează total în zece ani, dar facturile devin mult mai ieftine  după numai un an, în timp ce dependenţa de surse de energie artificiale scade considerabil.

Politică discordantă

Peter Vis, şeful de cabinet al comisarului pentru Climă, Connie Hedegaard, a avertizat săptămâna trecută că proiectul Comisiei va "submina" piaţa de carbon a UE. Studiile anticipează că preţurile emisiilor de carbon vor scădea drastic.