Summit european extraordinar pentru statele din zona euro

Liderii celor 17 state din zona euro se reunesc joi (21 iulie) într-un summit extraordinar dedicat crizei financiare din Grecia, care, se tem analiștii, s-ar putea revărsa și în alte state, precum Italia, Spania și Portugalia.

''Ideea unei reuniuni a liderilor ţărilor din zona euro este în curs de analizare'', a spus un diplomat european. Surse diplomatice de la Madrid, unde preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, se află, momentan, în vizită, spun că acesta ''ia în calcul organizarea unui summit extraordinar al zonei euro privind criza datoriilor''.

Miniștrii de finanțe ai statelor din zona euro s-au întâlnit luni (11 iulie) și marți (12 iulie), împreună cu restul miniștrilor din UE, pentru a discuta un plan de salvare a economiei Greciei, aflată la un pas de faliment. Aceștia au încercat să alunge temerile creditorilor că situația din Grecia ar putea contamina și alte state din zona euro, mai ales Italia, Portugalia și Spania, într-un contextul în care și valoarea monedei euro a scăzut considerabil în ultimele săptămâni.

Băncile italiene, inclusiv UniCredit SpA (UCG) şi Intesa Sanpaolo SpA (ISP), prezente și în România, au scăzut puternic în Milano, pe 24 iunie, de teama crizei datoriilor din zona euro și posibilitatea ca Italia să fie atrasă în abisul datoriilor suverane.

"În Italia există o legătură contagioasă pueternică între datoriile statului și riscurile bancare. din cauza datoriei publice crescute şi pentru că băncile deţin o cantitate importantă de obligatiuni suverane," a declarat Lorenzo Bini Smaghi, membru al Comitetului executiv al Băncii Centrale Europene.

"Zona euro nu exclude posbilitatea unui faliment selectiv al Greciei, în cadrul celui de-al doilea program de asistență financiară oferit de către UE si FMI acesteia," a anunțat astăzi (12 iulie), ministrul olandez de finanțe, Jan Kees de Jager, înainte de începerea ultimelor discuții din cadrul Consiliului ECOFIN.

"Această soluție nu mai este exclusă în cadrul grupului de lucru al eurogrupului, care încearcă momentan să găsească o soluție pentru Grecia," a spus De Jager.

În declarația lor scrisă de luni (11 iulie), miniștrii de finanțe din zona euro au menționat nevoia evitării unui faliment selectiv, atribuind, însă, această grijă strict Băncii Centrale Europene. "Banca Centrală Europeană își menține poziția pe tema falimentului selectiv și a evenimentelor de credite - acestea trebuie evitate," au spus aceștia.

După discuția de luni (11 iulie) de la Bruxelles, care a durat peste 8 ore, Eurogrupul a anunțat că sectorul privat grec va fi implicat în eforturile de reducere a datoriei statului de peste 140% din PIB, deși această implicare va fi una "voluntară".

Pentru a calma piețele financiare, miniștrii de finanțe au mai anunțat și posibilitatea suplimentării instrumentului european de stabilitate financiară - momentan, în valoare de 400 de miliarde de euro - și reducerea ratei dobânzii aferente datoriilor de stat.

Către Grecia: privatizați rapid!

"Nevoia unui progres rapid privind privatizarea activelor statului supune piața financiară din Grecia unei presiuni crescute," a spus Yannis Koukiadis, președintele Agentiei de privatizare a Greciei.

Agenția de privatizare a fost creată pentru a atrage un nou împrumut de la FMI și UE și a convinge creditorii și piața că-și poate plăti datoriile fără restructurare liderii. Primele măsuri luate de agenție sunt privatizarea mai multor companii publice și consolidarea fiscală.

"Obiectivul privatizării este de a utiliza bunurile deținute de guvernul grec mai bine," a spus Yannis Koukiadis. Acesta a amintit că guvernul grec singurul în măsură să decidă ce bunuri vor fi vândute. Koukiadis a numit, de curând, modelul de privatizare din Germania de Est un "eșec" și a anunțat că agenția de privatizare are la dispoziție mai multe modalități de utilizare a proprietății publice și nu numai vânzarea.

Noi măsuri de sprijin pentru bănci

Astăzi (12 iulie), miniștrii de finanțe din UE au decis să aplice noi măsuri de susținere a băncilor, în cazul în care acestea sunt lovite de criza datoriilor.

Acest sprijin ar putea fi acordat, în caz de nevoie, nu numai sectorului privat, dar în ultimă instanță și guvernelor naționale - respectând, însă, regulile UE privind ajutorul de stat, au mai anunțat miniștrii.

Decizia Eurogrupului vine la doar două zile înainte de publicarea rezultatelor testelor de stres a băncilor din zona euro. "Vrem să tratăm, cu determinare, toate posibilele vulnerabilități ale sectorului bancar din UE," a spus astăzi comisarul european pentru afaceri monetare Olli Rehn.

Consiliul ECOFIN a anunțat că va lua măsuri de remediere "acolo unde este necesar", după publicarea rezultatelor testelor de stres.

Comisarul european pentru piaţă internă şi servicii Michel Barnier a spus că testele de stres de anul trecut au fost "mult prea permisive".

Anul acesta, testele vor măsura, printre altele, și rezistența băncilor la fenomene neprevăzute, precum prăbuşirea pieţei imobiliare, deoarece "este mai ieftin să prevenim decât să tratăm," a spus comisarul Olli Rehn.

Scopul testelor de stres este de a evalua capacitatea de rezistență a băncilor în condiții (teoretice) de presiune foarte mare asupra solvabilității lor.