Adevarul.ro

Ţările cu grade mici de absorbţie a fondurilor structurale ar putea rămâne fără bani europeni din 2014. Comisia Europeană va fi mult mai restrictivă din 2014 cu alocarea fondurilor europene pentru a evita situaţii precum cea în care se află România – cu o rată de absorbţie netă de 3,7%.

Comisia susţine, în propunerea privind viitoarea „politică de coeziune" care se referă la modul în care vor fi alocaţi banii în perioada 2014-2020, că experienţa din perioada curentă arată că unele state membre au dificultăţi în a absorbi volume mari de fonduri UE pe o perioadă limitată de timp. Întârzierile în pregătirea proiectelor şi în respectarea angajamentelor au dus la mulţi bani nefolosiţi şi au generat situaţii în care „credite importante au rămas neutilizate".

Schimbările cerute de Comisia Europeană

În cazul României, ţară cu cea mai mică rată de absorbţie, banii efectiv decontaţi de Comisia Europeană, 716 milioane de euro, reprezintă un procent de 3,7% din fondurile aflate la dispoziţia autorităţilor locale şi naţionale. Gradul de contractare este de aproape 60%, iar plăţile interne către beneficiari sunt de 14%, adică 2,9 miliarde de euro.

Pentru a consolida absorbţia de finanţare, Comisia propune o serie de măsuri:  fixează alocarea maximă posibilă, în cadrul politicii de coeziune, la 2,5% din Venitul Naţional Brut pe stat membru (în comparaţie cu 4% în perioada curentă) şi permite o creştere temporară a ratei de cofinanţare cu 10%, în anumite cazuri specifice, reducând presiunea asupra bugetelor naţionale într-un moment dificil. Această ultimă propunere este deja în dezbaterea Parlamentului European ca măsură extraordinară propusă de Comisia Europeană pentru şase state membre, printre care şi România, care se confruntă cu dificultăţi de cofinanţare naţională şi au avut împrumuturi de la FMI şi UE în timpul crizei. Votul Consiliului este aşteptat în decembrie.  

Contractul Bucureşti - Bruxelles

O altă modalitate prin care Comisia Europeană vrea să se asigure că banii UE nu vor mai sta blocaţi pentru că unele state nu au capacitatea să-i folosească este aceea de a „include anumite condiţii, în contractele de parteneriat, în ceea ce priveşte îmbunătăţirea capacităţii administrative".

Una dintre cele mai dese critici la adresa României este legată de angajaţii din administraţiile locale prea prost plătiţi şi, uneori, slab pregătiţi pentru a lucra eficient pe proiectele europene.

Contractul de parteneriat este o altă condiţie importantă pe care Bruxelles-ul vrea să o introducă. „În 2013, fiecare stat membru va fi invitat să redacteze un Contract de Parteneriat în care va evalua nevoile de dezvoltare,  va defini  priorităţile naţionale sprijinite prin programele naţionale de reformă şi cum va îndeplini ţinta naţională", susţin experţii Direcţiei Generale REGI din cadrul CE.

Contractul Bruxelles - Bucureşti va cuprinde: obiective tematice, priorităţile pentru fiecare obiectiv în parte, iar un alt punct foarte important este ţinta - cum intenţionează România să-şi atingă obiectivul. Contractul de parteneriat va însemna „un acord ferm între Comisie şi statele membre în ceea ce priveşte utilizarea fondurilor şi a performanţei. Eşecul de a realiza progrese poate duce la suspendarea sau anularea de fonduri", mai preciează CE.

"Nu s-a putut ajunge la un acord în privinţa reducerii gradului de cofinanţare. Propunerea Comisiei s-a lovit de refuzul categoric al contributorilor neţi la bugetul UE."

Leonard Orban

ministrul Afacerilor Europene

Britanicii şi olandezii nu vor să ne mai ajute

Contributorii neţi la bugetul Uniunii Europene (precum Marea Britanie, Franţa, Olanda şi statele nordice) se opun unei propuneri a Comisiei Europene de a reduce de la 15% la 5% gradul de cofinanţare care trebuie asigurată de guvernele naţionale pentru proiectele finanţate cu fonduri structurale pentru ţările care au fost nevoite să se împrumute în timpul crizei. „Nu s-a putut ajunge la un acord în acest sens. Propunerea Comisiei s-a lovit de refuzul categoric al contributorilor neţi la bugetul UE", a declarat, la sfârşitul săptămânii trecute, Leonard Orban, ministrul Afacerilor Europene. Prin această iniţiativă, Comisia dorea practic accelerarea plăţilor către şase state: Grecia, Irlanda, Portugalia, România, Ungaria şi Letonia. România ar fi primit mai repede 714 milioane de euro în acest fel.   Elena Dumitru