VIDEO: Cât mai are Serbia până la UE? PE îşi dă votul, dar pune presiune: Găsiţi şi predaţi criminalii de război!

Deputații europeni au aprobat astăzi, la Strasbourg, Acordul de Stabilizare și Asociere (ASA) cu Serbia şi rezoluţia privind procesul de integrare europeană, ambele decizii considerate foarte importante pentru ca Serbia să poată trece la începerea negocierilor de aderare la UE.

„Cred că deciziile din Parlamentul European reprezintă un reper important în integrarea Serbiei în UE, şi o indicaţie că statutul de ţară candidată este doar după colţ. În plus, cred că arată că Serbia a recâştigat o parte din impuls a pierdut cu vecinii săi din Balcani, în ultimii ani şi că aderarea Serbiei este ferm pe ordinea de zi", a declarat, pentru Adevărul Europa, Daniel Prior, expert în relaţiile UE-Serbia al The Brussels Office, companie de consultanţa politică specializată pe problemele legate de extidere europeană. 

"Este un mare pas înainte pentru Serbia în drumul său către integrarea europeană. Obiectivul acestei înţelegeri este să prepare Serbia pentru o viitoare aderare la UE," a spus comisarul pentru extindere Ştefan Fule în plenul Parlamentului European. Acordul semnat la Strasbourg este considerat o "încurajare" pentru Serbia să continue eforturile sale de reconciliere locală în zonă Balcanilor.

În termeni practici, Serbia se angajează, prin acest acord, la dialog cu UE în privinţa tuturor politicilor europene, de la competiţie până la proprietate intelectuală. În ceea ce priveşte comerţul, acest acord ar trebui să genereze în Serbia un mediu mai previzibil, şi deci, mai stabil pentru investitorii străini.

"Acest progres pune de fapt mai multă presiune pe umerii Serbiei să îşi găsească cei doi criminali de război," a spus Raportorul Parlamentului European pe Serbia, Jelko Kacin. "Serbia trebuie încă să coreleze ambiţia politică cu acţiunea propriu-zisă," a adaugat acesta.

Blocaţi de Olanda

Aderarea Serbiei la ASA a fost blocată până acum de Ţările de Jos, din cauza necooperarii Serbiei pentru găsirea criminalilor de război, respectiv a generalul sârb-bosniac Ratko Mladici şi a liderului sârb-croat Goran Hadzic. "Fără acest pas, Serbia nu ar fi putut niciodată să ajungă la statului de ţara candidată la UE. "Este un semn că ţara progreseaza în procesul de extindere şi este un semn bun pentru sârbi - le aduce aminte că procesul de integrare în UE, deşi pare foarte lung câteodată, se mişcă încet-încet în direcţia cea bună," a mai spus Prior.

Candidatură la UE cu aprobare de la Haga

Parlamentul European a reamintit astăzi Belgradului că o cooperare deplină cu Tribunalul Penal Internaţional pentru Fosta Yugoslavie (TPII) reprezintă o condiție fundamentală pentru ca Serbia să progreseze în direcția aderării la UE.

Potrivit celei mai recente evaluări a procurorului șef al TPII, eforturile depuse de Serbia pentru arestarea ultimilor doi inculpați continuă să pună problem şi că numai arestarea ultimilor doi inculpați fugari și predarea acestora către instanța de la Haga poate fi considerată o dovadă foarte convingătoare de cooperare deplină și solicită eforturi mai sistematice pentru arestarea acestora, astfel încât mandatul Curții să fie îndeplinit. Raportul subliniază că Serbia poate obține statutul de candidat și/sau deschiderea negocierilor de aderare cu UE doar dacă biroul procurorului TPII stabilește că aceasta a oferit deplina sa cooperare.

Vorbiţi cu Kosovo!

Euro-deputații au cerut ca dialogul cu Kosovo "să înceapă fără întârziere", subliniind că angajamentul şi disponibilitatea de a ajunge la un compromis sunt necesare pentru stabilitatea în regiune. Parlamentul European recomandă Guvernului de la Belgrad să desfiinţeze structurile paralele sârbe din Kosovo. Acestea subminează procesul de descentralizare şi împiedică integrarea deplină a comunităţii sârbe în instituţiile din Kosovo.

Nu abuzaţi de regimul de vize!

Începând cu decembrie 2009, cetățenii sârbi pot călători în spațiul Schengen fără vize. Autoritățile sârbe trebuie să se asigure că cetăţenii sunt informaţi corespunzător cu privire la drepturile şi obligaţiile lor care decurg din regimul călătoriilor fără vize în contextul creșterii numărului așa-numiților solicitanți de azil falși din această țară în anumite State Membre.

Refugiații şi repatriaţii, o altă mare problemă

Serbia este ţara din Europa cu numărul cel mai mare de refugiaţi şi de persoane strămutatemulte persoane aflându-se într-o situație critică din punctul de vedere al locuinţelor şi al sărăciei. Progrese mai semnificative trebuie înregistrate în acest domeniu de către toate statele din regiune. În plus, ca urmare a acordurilor de readmisie încheiate cu ţările UE, se preconizează un aflux de până la 150 000 de persoane repatriate, iar "succesul reintegrării acestora va necesita pregătiri temeinice, mai ales la nivelul autorităţilor locale", atrag atenția deputații europeni.