VIDEO Fostul lider al liberalilor europeni, Graham Watson: România poate fi judecată politic nu doar pe Schengen

Europarlamentarul britanic Graham Watson (ALDE) spune că motivele politice invocate de Franţa şi Germania în cazul Schengen ar putea fi extinse şi în alte domenii. Lideri europeni precum Sarkozy şi Merkel reacţionează după ceea ce le spune opinia publică de la ei de acasă.

Mai citeşte şi:

Decizia pe Schengen se mută din martie în iunie?

Ovidiu Nahoi: Europa trece prin vremuri dificile şi, în acelaşi timp, complicate. Pe de o parte, există progrese: în guvernanţa economică, în diplomaţia europeană, dar sprijinul publicului pentru ­instituţiile europene nu este în creştere. Şi euroscepticismul sau frica de islam câştigă teren zi de zi. Cum explicaţi  toate acestea?

Graham Watson: Nu ştiu sigur, dar Europa este, ­într-un sens, mai mult o idee decât un loc. Este o idee primită în unele vremuri mai bine decât în altele. Şi aveţi dreptate, ideea de Europa se confruntă cu o mulţime de înfrângeri în acest moment.  Este un pericol că am devenit un club larg al creştinilor îngrozit de islamism. Există pericolul de a fi devenit o economie stagnantă, incapabilă să găsească creşterea de care este nevoie şi, deci, de a le oferi cetăţenilor speranţa unei vieţi mai bune.  Dar cu toate acestea ideea Europei creşte.  

Bianca Toma: Dacă ne uităm spre estul  Europei vedem că acolo sunt  anumite restanţe. Urmărind ce a făcut România de la integrare până acum se pare că nu a fost prea convingătoare...

Cunosc părerile Franţei şi Germaniei, care susţin că România şi Bulgaria nu ar fi făcut destul şi de aceea nu pot să se bucure de beneficiile statutului de ţări membre Schengen. Trebuie însă să recunoaştem că Bulgaria şi România au început dintr-o postură mult mai dificilă decât Polonia, Ungaria sau alte state care au aderat în 2004. Ambele state din Est au avut de suferit enorm de mult în timpul comunismului, şi România în special. Provocările României de a construi o administraţie capabilă să conducă o ţară în alt mod şi de a avea o generaţie de antreprenori care să ducă ţara mai departe au fost grele. În Bulgaria, spre exemplu, corupţia este încă o mare problemă.

O.N.: Unii politicieni susţin că, dacă există puteri europene care pot opri aderarea unei ţări la Schengen, din motive politice, nu tehnice, acest tip de judecată ar putea fi extins şi în alte domenii. De exemplu în acordarea fondurilor europene. Este posibil?

Suntem practic în faţa unui nou val al naţionalismului. Am observat că unele state membre aleg să se închidă în ele. Efectele sunt la cel mai înalt nivel, iar lideri precum Sarkozy şi Merkel reacţionează după ceea ce le spune opinia publică de la ei de acasă. Este una din slăbiciunile democraţiei. Şi da, s-ar putea să se extindă şi în alte domenii. Avem deja dezbateri despre îngrijorările legate de bugetul UE, unii vor încerca să limiteze sau chiar să reducă bugetul, într-un moment în care avem nevoie să folosim banii în zonele cele mai vulnerabile şi sărace ale UE. Nu ştiu cât de departe va merge acest val al naţionalismului, dar sunt sunt câteva lucruri mărunte, precum programe de dezvoltare, care îmi dau speranţă în viitor.

B.T.: Ministrul român de Externe a spus recent că, din cauza motivelor „iraţionale" ale Franţei şi Germaniei,  românii în special şi esticii în general ar putea deveni eurosceptici. A adăugat că România şi-ar putea astfel orienta politica externă mai curând şi mai mult decât Marea Britanie. Este cea mai bună alegere?

Tratatul de la Lisabona ne obligă să dezvoltăm o politică externă comună şi sper ca acest lucru să se întâmple cât mai repede. Dacă vă uitaţi la politica externă a Marii Britanii, ea a fost părtinitoare faţă de ţările care au făcut odată parte din imperiul britanic. Dacă vă uitaţi la politica externă a Franţei, veţi vedea ceva similar  în legătură cu fostele colonii franceze. Suntem acum o comunitate de 600 de milioane de cetăţeni şi avem nevoie de o imagine bună în lume şi de o politică externă care să se ocupe de acest lucru.  Ştiu o mulţime şi despre euroscepticism pentru că, în circumscripţia din care provin, Partidul Independent este mai puternic decât în oricare altă parte din Anglia. Unul dintre lucrurile pe care euroscepticismul le determină însă este acela că îi face pe proeuropeni să-şi „ascută" argumentele. Şi n-ar fi deloc rău ca proeuropenii - care au avut un drum destul de uşor în ultimii 20 de ani - să vină cu argumente mai solide.

O.N.: Veniţi dintr-o ţară care are o istorie lungă a raporturilor cu Germania şi Franţa. Vă întreb, ca est - european, cum să te „descurci" cu aceste două ţări?

Vă voi spune o poveste pe care o ştiu de la José Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene. Când a fost numit, Barroso a primit un telefon de la lordul Carrington, secretarul britanic pentru afaceri externe, care l-a felicitat şi i-a spus: «Domnule Barroso, veţi avea doar două probleme în timpul mandatului la Comisia Europeană: una este Marea Britanie, iar cea de-a doua, Franţa». Şi a avut dreptate. Din mai multe puncte de vedere. Pentru că aceste două ţări au fost imperii în istoria lor relativ recentă şi au încă percepţia, despre ele, că sunt puteri importante la nivel mondial.

Unde va ajunge euro? Dar naţionalismul? Cât de capabilă mai este Europa să se extindă? Sunt alte întrebări la care a răspuns europarlamentarul britanic Graham Watson. Urmăreşte interviul integral pe Adevărul Europa. 

Carte de vizită

-Graham Watson, europarlamentar liberal britanic (născut în 1956, în Scoţia).
-Membru al Parlamentului European din 1994.
-Membru al Comisiei de Afaceri Externe a Parlamentului European.
-Raportor pe Republica Moldova din partea Parlamentului.
-Preşedinte al Comisiei pentru Libertăţi Civile, Justiţie şi Afaceri Interne (1999-2002).
-Fost preşedinte  al liberalilor europeni din Parlamentul European (2002-2009).