România joacă tare în dosarul Schengen

Chestorul Marian Tutilescu, şeful Departamentului Schengen din Ministerul de Interne, a reprezentat ieri România la Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne

După ce ameninţase că se va opune unei propuneri de schimbare a cadrului juridic al Spaţiului Schengen, România a dat un vot pozitiv, dar cu obiecţii.

Statele membre Schengen au ajuns la un acord ieri, la Luxemburg, privind posibilitatea restabilirii, în mod temporar, a controalelor la frontierele interne în cazul presiunilor migratorii necontrolabile la frontierele externe, anunţă Preşedinţia daneză a UE.

Acordul a fost obţinut în unanimitate de miniştrii de Interne din statele UE participante la reuniune, precizează Preşedinţia daneză. Comisarul UE pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmström, şi-a exprimat dezamăgirea în legătură cu „lipsa de ambiţie europeană" a miniştrilor de Interne.

Textul prevede posibilitatea ca statele membre Schengen să reintroducă verificări la frontierele interne „pentru o durată de şase luni care să poată fi prelungită cu şase luni suplimentare", în cazul în care „controlul la o frontieră externă a Spaţiului Schengen nu ar fi asigurat din cauza unor circumstanţe excepţionale". „Este vorba de o măsură extremă, aplicată în condiţii foarte stricte", insistă reprezentanţii Franţei şi Germaniei, iniţiatorii proiectului.

Bucureştiul, convins să-şi dea votul

Una dintre propunerile aflate pe masa miniştrilor de Interne ai UE se referea la schimbarea cadrului juridic pe baza căruia se iau deciziile la nivel european în privinţa spaţiului Schengen şi care prevedea excluderea Parlamentului European din această ecuaţie. România s-a opus acestei formule şi s-a confruntat cu presiuni puternice pentru a nu bloca schimbarea bazei legale.

Preşedinţia daneză a venit cu unele modificări, iar România a acceptat să nu blocheze decizia, dar a adăugat mai multe obiecţii.  „Noi am spus că dorim realizarea unei mai mari implicări a Parlamentului şi Consiliului pentru a asigura mai multă obiectivitate în deciziile Schengen. O poziţie similară au avut Belgia şi Luxemburg. În cele din urmă preşedinţia daneză a venit cu o variantă de compromis prin care a propus creşterea competenţelor Comisiei în mecanismul de evaluare şi informarea PE. Noi, care nu suntem intresaţi să blocăm acest pachet legislativ, nu am blocat adoptarea acestei propuneri", a declarat, pentru „Adevărul", chestorul Marian Titulescu, şeful Departamentului Schengen din Ministerul de Interne.

Ecuaţia reformei Schengen: cine ce vrea

Astăzi s-a ajuns, practic, la un acord politic în această chestiune a reformei juridice a acordului Schengen, votul final fiind programat în septembrie, odată cu discutarea aderării României şi Bulgariei. Aşadar, România se opune excluderii Parlamentului European din deciziile legate de spaţiul fără frontiere, propunere susţinută de Franţa şi Germania. Parlamentul, la rândul său, a fost un puternic susţinător al aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen.

Pe de altă parte, europarlamentarii vor să aibă un cuvânt de spus în ceea ce consideră una dintre cele mai importante realizări ale Uniunii Europene - spaţiul fără frontiere. Parlamentul European de asemenea nu susţine, în viitoarea reformă Schengen, ca dreptul de a reintroduce temporar controale la frontiere să fie al  guvernelor naţionale, ci o decizie în acest sens să fie luată în baza unui aşa numit „mecanism comunitar". Executivul UE vede în acest mecanism regula ca atunci când un stat Schengen vrea să reintroducă controalele, celelalte ţări să aibă un cuvânt de spus. Franţa şi Germania nu susţin această abordare şi încearcă să obţină de la Bruxelles cât mai multă suveranitate în privinţa deciziei privind graniţele Schengen.

România este extrem de nemulţumită şi se simte nedreptăţită în acest dosar. Comisia Europeană, Parlamentul şi Consiliul, la cel mai înalt nivel, i-au dat dreptate, dar această consolare nu îi este de ajuns pentru întârzierea de cel puţin un an în faţa căreia este pusă în privinţa Schengen. Tehnic, dosarul României este aprobat, Olanda se opune şi, după multe intervenţii diplomatice, România a reuşit să obţină, cu un an întârziere, o dată la care să afle răspunsul la întrebarea: va face sau nu parte din spaţiul fără frontiere.

România a mai încercat un blocaj pe acceptarea Serbiei vecine ca stat candidat la UE, decizia având nevoie de unanimitate. Mai mulţi experţi şi diplomaţi au invocat şi atunci frustrarea României în aderarea la Schengen şi încercarea de a arăta că, întotdeauna, pot fi aduse argumente pentru blocarea unor decizii cheie. În schimbul deblocării dosarului Serbia România a obţinut, cu mari presiuni diplomatice asupra Olandei, ca în septembrie anul acesta să aibă o decizie în privinţa aderării sale la Schengen.  Oricum, chiar şi o decizie favorabilă României va însemna doar aderarea parţială: mai întâi cu graniţele terestre şi maritime.

Nemulţumire

România este extrem de nemulţumită şi se simte nedreptăţită în dosarul Schengen din cauza amânării cu cel puţin un an a aderării. UE a stabilit că o decizie va fi luată în septembrie. România doreşte acum garanţia faptului că în  septembrie se va lua o decizie pozitivă şi că i se va comunica un calendar precis de aderare.