România după cinci ani în UE: Ce am luat şi ce am dat
0Am cheltuit aproape 5% din banii alocaţi de UE, în Schengen încă nu am intrat, nu avem drept de muncă în ţările bogate, dar avem o economie mai stabilă şi justiţia sub presiune.
Revelionul dintre 2006 şi 2007 a fost primul în care, în pieţele publice din oraşele mai mari sau mai mici ale României, steagul naţional era pus alături de steagul albastru cu stele al Uniunii Europene. Cetăţenii celor două ţări primeau drept de rezidenţă mult mai facil în UE, dar drept de muncă doar în unele state. Situaţia nu s-a schimbat prea mult după cinci ani, cu excepţia destinaţiilor favorite ale românilor: Spania şi Italia. Cele mai bogate state europene vor cere încă cel puţin doi ani de acum încolo permise de muncă pentru români şi bulgari.Vezi detalii aici
Aderarea la spaţiul fără frontiere a fost un alt obiectiv al celor două ţări. Au cheltuit miliarde de euro, au îndeplinit criteriile tehnice, au negociat variante de compromis. Degeaba. Banii care au venit însă prin fondurile europene, peste 82 de miliarde de euro în perioada 2007-2013, au fost destinaţi dezvoltării regiunilor cele mai sărace din cele două ţări şi reformării administraţiilor locale. Bilanţul nu e deloc mulţumitor pentru contribuabilii la bugetul UE destinat fondurilor europene: România are o rată de absorbţie care abia va ajunge, cu ultimele cheltuieli, la 5% spre 6%.
Citeşte în ce stadiu se află România cu reformarea JUSTIŢIEI şi lupta împotriva corupţiei
Ne străduim mai mult decât vecinii
Dezamăgiri de ambele părţi, la cinci ani de la integrarea României şi Bulgariei în Uniunea Europeană. Aşa au caracterizat mai mulţi analişti, experţi şi jurnalişti momentul 1 ianuarie 2007 când cele două state sărace din Europa de Est au devenit membre ale Uniunii Europene. Au rămas tot sărace, dar au economii mai disciplinate decât ale vecinilor greci şi chiar unguri.
„Bulgaria şi România se străduiesc mai mult decât celelalte ţări foste comuniste din Europa Centrală să se integreze în Uniunea Europeană", a declarat François Frison-Roche, un renumit cercetător francez a al Centrului Naţional pentru Cercetare Ştiinţifică (CNRS) din Paris, citat de Euractiv.eu.
De departe, situaţia lor pare să se îmbunătăţească, dar marea majoritate a populaţiei nu percepe acest lucru, a mai spus analistul francez după ce a vizitat ambele ţări. „Dacă aş fi unul din pensionarii români sau bulgari, aş spune că aderarea ţării mele la UE mi-a adus puţine avantaje, dacă nu chiar niciunul în viaţa de zi cu zi. Dar, la nivel macroeconomic, ambele ţări sunt destul de stabile, spre deosebire de vecinii greci", a spus Frison-Roche.
Tot cei mai săraci din UE am rămas
Românii şi bulgarii rămân cei mai săraci cetăţeni europeni, cu un venit brut pe cap de locuitor de 6.440 de euro, respectiv 4.460 de euro, potrivit cifrelor Băncii Mondiale.
Spre comparaţie, acelaşi indicator în Franţa este de 34.000 de euro pe cap de locuitor şi de 9.480 de euro în Polonia. Şi totuşi, am avut regiuni româneşti care au înregistrat recent cele mai mari creşteri, de trei ori mai mult decât media europeană, arătau statisticile Eurostat. Regiunea de Vest din România a avut de exemplu o creştere a PIB/cap de locuitor cu 23% peste media europeană, dar aceleaşi două ţări au avut în acelaşi clasament şi cele mai sărace regiuni din UE: Severozapaden din nord-estul Bulgariei şi nord-est din România. „Când creşti de jos, ţi se pare că ai crescut mult", au explicat atunci analiştii.
Pro şi contra integrării
Olandezii au sugerat că până şi integrarea în UE a celor două a fost
pripită, atunci când li s-a cerut să explice de ce nu ne vor în
Schengen. Citiţi argumentele olandezilor care au spus că nu discută nici măcar un termen pentru aderarea României la Schengen fără următorul raport pe justiţie pe masă. Detalii aici
Euroscepticii explică faptul că aderarea ar putea fi o greşeală istorică. „Am înţeles perfect: după căderea Zidului Berlinului, v-aţi
obţinut libertatea, democraţie. Pentru voi era fantastic. De asemenea, am înţeles perfect de ce doreaţi să intraţi în NATO, pentru că era un fel de a spune „La revedere, Moscova!". Dar aderarea la UE se va dovedi a fi o greşeală istorică uriaşă pentru ţara dvs., pentru că ce aţi făcut e să intraţi într-un sistem care este din ce în ce mai mult ca cel pe care l-aţi părăsit acum 20 de ani", a spus Nigel Farage, unul dintre europarlamentarii britanici eurosceptici. Vezi detalii aici
„Decizia de aderare a României şi Bulgariei a fost mai curând strategică în sens geopolitic. Era mai bine să ai aceste ţări în UE şi să le influenţezi decât să le laşi afară, în contextul problemelor din Balcanii de Vest, care ar fi contaminat întreaga regiune", a mai explicat François Frison-Roche. El a adăugat că Bulgaria şi România suferă în continuare din cauza problemelor de imagine - numele lor sunt adesea legate de prostituţie, corupţie şi crimă organizată în mass-media occidentale. "Ce cadou îi faci unui vameş din România? O tură singur", scria în septembrie the New York Times, înainte ca la Bruxelles, minitrii de interne ai UE să discute aderarea la Schengen. Situaţia minorităţii rome, numeroasă în ambele ţări, creează de asemenea probleme ambelor ţări.
Se încarcă comentariile...
