Adevarul.ro

Monitorizarea pe justiţie impusă României şi Bulgariei este o lecţie bună şi pentru Bruxelles, şi pentru ţările care sunt în diferite stadii de negociere cu UE.

Experţi pe justiţie din şapte ţări din estul şi sudul Europei, europarlamentari şi reprezentanţi ai Comisiei Europene au susţinut ieri la Bruxelles, la prezentarea unui studiu comparativ pe reforma sistemelor judiciare prezentat de Centrul Român pentru Politici Europene (CRPE), că monitorizarea pe justiţie, impusă de Comisia Europeană (CE) României şi Bulgariei, este o lecţie bună şi pentru Bruxelles, şi pentru ţările care sunt în diferite stadii de negociere cu UE: Croaţia, Serbia, Macedonia, Ucraina, Moldova.

„Şi pentru Uniunea Europeană, acest mecanism a fost ceva nou. Nu a existat un model, o reţetă. Dar la capătul celor cinci ani de monitorizare am învăţat două lucruri: pe de o parte, presiunea externă este eficientă, dar, pe de altă parte, recomandările vagi nu ajută", a spus Laura Ştefan, expert român anticorupţie. Ea a explicat cazul României şi criticile ultimelor rapoarte ale CE. „Acest mecanism are şi critici, şi susţinători. Are opozanţi în special din cauza percepţiei că este un instrument care impune sancţiuni. Dar problema era a acquis-ului care nu acoperea aceste probleme ale statelor nou-intrate", a precizat şi Antoinette Primatarova, expert bulgar pe justiţie.

Fără MCV nu am fi văzut corupţii

Mecanismul pentru Verificare şi Cooperare în justiţie (MCV) a fost bun, eficient „şi foarte folositor", este de părere Monica Macovei, fost ministru al Justiţiei, acum europarlamentar. Ea susţine că, fără această monitorizare, în România nu ar fi existat instituţii care să lucreze în domeniul anticorupţiei. Alţi experţi au susţinut că cea mai mare presiune în privinţa reformelor sistemelor judiciare trebuie pusă în perioada de preaderare când voinţa şi responsabilitatea politicienilor sunt mai mari. În acelaşi timp, pentru conştientizarea clasei politice trebuie „lucrat" mai mult. „De multe ori, politicienii nu sunt conştienţi de greşelile pe care le fac şi există percepţia că cine susţine acest mecanism este împotriva ţării", a adăugat Laura Ştefan.

CE a prezentat ultimul raport privind evoluţia reformei în sistemul judiciar pentru România şi Bulgaria în vara acestui an. Încă au existat critici, dar şi Bruxelles-ul trebuie să ia o decizie. Monitorizează cele două ţări de cinci ani, iar noilor candidate nu le-a impus un astfel de mecanism. Executivul european a anunţat că anul viitor va face o evaluare a MCV şi este de aşteptat ca atunci să fie luată şi decizia menţinerii sau suspendării lui.

Ce să facă Bruxelles-ul?

Studiul CRPE citează două sondaje făcute în cursul anului trecut, ultimul - sub monitorizarea Comisiei Europene, potrivit cărora aproape 70% din cei intervievaţi consideră că MCV ar trebui extins, dar sub rezerva unor sancţiuni mult mai dure, în timp ce doar 1,2% apreciază că acest instrument ar trebui eliminat.

Centrul Român de Politici Europene a lansat astăzi la Bruxelles volumul ”The EU Approach to Justice Reform in Southeastern and Eastern Europe”. Cartea a fost lansată în cadrul unei audieri publice în Parlamentul European, organizată împreună cu europarlamentarii Monica Macovei (Romania), Ingeborg Graessle (Germania), Mariya Nedelcheva (Bulgaria) si Tadeusz Zwiefka (Polonia). Volumul analizează indicatorii privind performanța justiției și lupta anticorupție în România, Bulgaria, Croatia, Serbia, Macedonia, Republica Moldova și Ucraina. Vezi detalii aici 

Lecțiile aderării României și Bulgariei, condiționalitățile speciale și mecanismul de verificare post-aderare ar trebui să fie instrumente prin care UE să combată corupția și în state care sunt acum în procesul de extindere. Volmul CRPE, coordonat de Cristian Ghinea și Laura Ștefan și realizat împreună cu experți locali din fiecare țară analizată, cuprinde câte un capitol detaliat cu situația din fiecare stat și unul comparativ care analizează elementele comune regiunii. Vezi detalii aici.