Adevarul.ro

Preşedintele Comitetului Regiunilor, italianca Mercedes Bresso, afirmă că o reformă a administraţiei locale din care să rezulte structuri teritoriale mai puternice  ar contribui la creşterea ratei de absorbţie a fondurilor europene. Regulile europene trebuie simplificate, recunoaşte Mercedes Bresso. Nu pentru a favoriza corupţia, ci pentru mai buna gestionare a banilor.

Ovidiu Nahoi: Doamnă preşedinte, pe fondul crizei financiare şi a crizei datoriilor suverane, statele mari ar dori să-şi limiteze contribuţiile la bugetul Uniunii Europene, ceea ce, evident, ar afecta politica de coeziune. Care e răspunsul dumneavoastră?

Mercedes Bresso: Contribuţiile la Bugetul UE reprezintă un pic mai mult decât 1% din Produsul Intern Brut al celor 27 de state membre. Cu acest buget, oricum nu pot fi rezolvate problemele statelor membre. În acelaşi timp, pentru a realiza o creştere a PIB-ului este nevoie de politici eficiente la nivelul întregii Uniuni Europene. Piaţa unică europeană contribuie la realizarea creşterii economice. Reducând bugetul, vom reduce creşterea şi apoi încasările statelor membre. Eu cred că o politică de curaj înseamnă stimularea creşterii economice în Europa. De altfel, regiunile mai sărace au ratele de creştere cele mai înalte şi reprezintă noile pieţe ale Uniunii Europene. Acestea nu trebuie desprinse din politica de convergenţă. Şi există o valoare adăugată europeană a acestor fonduri.

Şi dacă marile state, care vor reducerea contribuţiilor lor, vor câştiga partida, care va fi viitorul UE?

Poziţiile nu sunt chiar identice în fiecare ţară. Oricum, de această valoare adăugată europeană profită şi statele mari. Se ştie că mulţi bani care merg dentru dezvoltare, într-o ţară precum Polonia, să spunem, se întorc la statele contributoare. De exemplu, se întorc în Germania, prin faptul că multe proiecte de dezvoltare sunt câştigate de întreprinderi germane. Dar acelaşi lucru se întâmplă şi cu întreprinderi din Franţa, din Italia, din Marea Britanie. Trebuie ştiut de asemenea că în spatele politicii de convergenţă stă piaţa unică. Or, piaţa unică generează şi profitul statelor mari. Iar convergenţa ajută regiunile mai sărace să intre şi ele pe această piaţă unică, altfel nu ar avea forţa de a rezista. Piaţa unică şi politica de convergenţă sunt două feţe ale aceleiaşi monede. Să nu uităm asta.

Sunt câteva state-problemă în privinţa utilizării fondurilor europene -România, Bulgaria, Grecia... 

Este şi sudul Italiei...

...Da. Şi atunci, unde sunt principalele responsabilităţi: în aceste state sau în instituţile europene?

Cred că în ambele părţi. Pe de o parte, nu se poate accepta ca mărimea fondurilor să devină sursă de corupţie sau de risipă. Aici trebuie să fim foarte atenţi. Pe de altă parte, este vorba despre simplificarea proceselor. Este clar că statele şi regiunile mai sărace au şi structuri administrative mai slabe. Aceste administraţii trebuie ajutate să-şi amelioreze capacitatea de gestionare corectă a fondurilor, dar şi să reziste la presiunile externe. Pentru că, se ştie, atunci când banii sunt mulţi, şi presiunile din afara acestor instituţii sunt mari. Şi mai trebuie să înţelegem un lucru: Europa se lărgeşte. Regulile europene sunt în bună parte copiate după tradiţiile vechii Europe, de exemplu după modelul Strasbourg, un model franco-german de administraţie foarte solid.Or, aceasta s-ar putea să nu corespundă tradiţiilor din alte regiuni. Trebuie, deci, să simplificăm lucrurile. Nu pentru a favoriza corupţia, asta e clar, dar pentru a le face să gestioneze banii mai bine.

Aveţi câteva regiuni ce pot fi folosite ca exemplu pentru regiunilecu probleme?

Da, cred că pot fi date ca exemplu regiunile din Spania. Trebuie să avem în atenţie că, pentru a accesa mai bine fondurile europene, puterea locală trebuie să fie solidă. Deci, este nevoie de reforme instituţionale, fără de care sunt riscuri de incapacitate de gestiune. Grecia, de exemplu, întreprinde o reformă a regiunilor care va reduce numărul acestora - actualmente este de 13 - şi le va da puteri mai mari. Eu cred că prin aceasta fondurile vor fi gestionate mai bine. Pentru că dimensiunea mai mare înseamnă o structură teritorială mai puternică.

Răspunsul Comisiei, prin noua sa viziune asupra politicii de coeziune, pare a fi: eficientizare şi mai multe rezultate concrete, măsurabile. Cum vedeţi acest răspuns al Comisiei?

Cred că, pe de o parte, regiunile beneficiare trebuie presate să cheltuiască fondurile eficient, să fie capabile să atingă obiectivele majore asumate. Deci, să se concentreze mai bine pe obiectivele majore. Asta e corect. Pe de altă parte, e vorba de utilizarea mai bună a fondurilor. România, ca de altfel şi alte ţări, are niveluri foarte scăzute de folosire a banilor europeni, la trei ani de finanţare. Un nivel de 25-30% e foarte mic. Deci, e corect să se preseze în direcţia unei mai bune utilizări a resurselor. Nu e vorba însă de a le reduce. Sunt de acord cu unele mici ajustări, cu reducerea unor cheltuieli inutile, dar cred că e nevoie de aceşti bani pentru a relansa creşterea în Europa. China, India sau unele ţări africane au niveluri de creştere de 10-12%. Chiar SUA au o creştere de 3%. Brazilia şi toate ţările latino-americane au de asemenea rate de creştere ridicate. Noi nu putem rămâne la 1,5%. Trebuie să relansăm creşterea. Pentru aceasta, avem nevoie de o strategie ambiţioasă - şi aceasta este Strategia Europa 2020 - şi de o politică prin care toţi să fie ţinuţi împreună. Şi aceasta este politica de coeziune, care presupune un buget adecvat. Nu se poate fără aceste lucruri.

"Grecia întreprinde o reformă a regiunilor care va reduce numărul acestora şi le va da puteri mai mari. Eu cred că prin aceasta fondurile vor fi gestionate mai bine.''
Mercedes Bresso şefa Comitetului Regiunilor

Mercedes Bresso

Mercedes Bresso (67 de ani), este prima femeie-preşedintă a Comitetului Regiunilor, aleasă în februarie 2010. Între 1995 şi 2004 a fost preşedinte al Consiliului regional Torino, iar apoi, până în martie 2010, a fost guvernator al provinciei italiene Piemont. Este, de asemenea, profesor de economie la Universitatea din Torino. Este membră a Partidului Democrat din Italia.

Ce este Comitetul Regiunilor

Comitetul Regiunilor este un organ consultativ alcătuit din reprezentanţi ai autorităţilor regionale şi locale europene. Acesta este consultat înainte de adoptarea unor decizii la nivelul UE în domenii de interes local şi regional: politică regională, mediu, cultură, educaţie şi transport. Comitetul are 344 de membri, fiecare stat fiind reprezentat în raport cu populaţia sa.