România, probleme cu libertatea presei

Jurnalişti şi europarlamentari din România, Franţa, Italia şi Bulgaria au discutat, ieri, la Bruxelles despre măsurile pentru protejarea dreptului la liberă exprimare. Capitala Belgiei a fost, ieri, gazda unei dezbateri cu privire la activitatea instituţiilor de media.

Bulgaria, Franţa, Italia, România - iată care sunt ţările cu „probleme" când vine vorba de libertatea presei. Jurnalişti europeni consacraţi, europarlamentari şi reprezentaţi ai instituţiilor de jurnalism independent din toate cele patru ţări au căzut ieri de acord asupra unei soluţii comune şi „europene" pentru salvarea jurnalismului: un „task-force" format din marile grupuri politice din Parlamentul European, asociaţii de jurnalişti şi organizaţii care apără drepturile fundamentale ale omului.

Franţa şi sistemul „taliban-catolic"

Acest „task-force" ar trebui să pună presiune asupra Comisiei Europene să adopte legi care, în mod normal, sunt uşor abandonate sub motivul „nu ţin de competenţa Comisiei". Problema UE este, momentan, că nu se poate amesteca în politica naţională. Singura influenţă pe care o poate exercita la nivel naţional este în momentul discuţiilor de negociere, când se pot face presiuni de modificare a legilor. Aceste şanse au fost pierdute de CE în procesul de aderare a României, Bulgariei şi Ungariei, susţin europarlamentarii. Până acum, libertatea presei a lipsit „cu desăvârşire" de pe masa discuţiilor de negociere dintre noile state membre UE şi Comisia Europeană. Acum, este prea târziu pentru UE să se amestece în politica naţională şi să regleze media - cine decide legile, cum controlezi amestecul partidelor poltiice, cum finanţezi jurnalismul pentru a-i asigura independenţa? Şefi ai uniunilor de jurnalişti din Europa s-au strâns astăzi la masa de dezbateri pentru a găsi soluţii „concrete şi imediate" la ceea ce ei numesc a  fi o „criză a jurnalismului etic".

„Noile state membre ale UE nu respectă libertatea presei", au spus ieri jurnalişti europeni în cadrul unei dezbateri organizate de grupul social-democraţilor în Parlamentul European de la Bruxelles. „Este foarte greu să găseşti printre noile state membre o ţară unde se poate spune că un canal de televiziune public este complet independent  şi nu influenţat politic", spune Aidan White, secretarul-general al Federaţiei Europene de Jurnalişti, cu sediul tot în „capitala" UE. 

Vina nu cade însă numai pe noile state membre. Xaxier Vidal-Foch, vice-preşedinte al cotidianului spaniol „El Pais" şi preşedinte al Forumului Mondial de Editori a spsus : „Înainte să judecaţi doar câteva ţări noi din UE, uitaţi-vă mai întâi la Franţa, care nu doar o dată a fost acuzată de spionarea jurnaliştilor, ce fel de sistem este acesta, «taliban-catolic»?"

Cele trei propuneri

- Crearea unor noi legi ar dura foarte mult timp. UE ar putea, însă, să impună tuturor statelor membre să respecte principiile şi regulile deja  existente. „Trebuie să punem presiune pe Comisia Europeană şi să menţinem această presiune mult timp", sugerează Vidal-Folch, vice-preşedinte al cotidianului spaniol „El Pais". 

- „Trebuie să creăm un task-force, care să aibă sprijinul nu numai a unui grup politic, ci a mai multor, mai ales al Partidului Popular European, cel mai mare grup poltic din UE, să aibă la bord şi organizaţiile pentru drepturile fundamentale ale omului şi asociaţiile de jurnalişti de asemenea", a spus Aidan White, secretarul-general al Federaţiei Europene de Jurnalişti.

- „Cred că cetăţenii ar trebui să se mobilizeze şi să ceară o presă mai liberă, cred că este potenţial în iniţiativa cetăţenească. Avem nevoie de o intervenţie rapidă, un efort concertat al europarlamentarilor, jurnaliştilor şi în final al Comisiei" a spus Lorenzo Consoli, fost preşedinte al Asociaţiei Internaţionale a Presei.