„Reţete“ de la UE pentru România

Comisia Europeană a făcut o radiografie a ţărilor din UE. Concluzia pentru România: „Luaţi fonduri europene, restructuraţi transporturile şi sănătatea!“.

Comisia Europeană (CE) a făcut evaluări pe toate programele naţionale de reformă şi de convergenţă ale statelor membre, a analizat în detaliu economiile celor 12 state membre aflate în procedură de deficit excesiv şi a anunţat recomandări pentru fiecare din cele 27 de ţări UE.

„Este vorba despre bilanţul de sănătate al situaţiilor economice şi bugetare din statele membre UE. Am propus şi remedii pe fiecare ţară", a declarat preşedintele CE, Jose Barroso.

„Nu vă faceţi speranţe cu exporturile"

Economia României îşi revine după doi ani de declin, ca urmare a unui an agricol de excepţie, precum şi datorită diminuării cheltuielilor publice. Tăierile au permis României să reducă din pierderile întreprinderilor de stat, să achite facturi neplătite în sănătate şi să poată să înceapă reforme în aceste domenii.

Principalul factor de creştere în viitor este cererea internă, în timp ce exporturile nete nu ajută, ba, dimpotrivă, contribuie negativ la creşterea PIB-ului. Astfel, Comisia recomandă României să vadă fondurile europene ca o locomotivă de creştere.

Din cauza incertitudinilor din zona euro, previziunile CE indică o încetinire a creşterii PIB în acest an la 1,4% -1,7%. Programul de convergenţă are ca scop un deficit bugetar de sub 3% din PIB pe care România vrea să îl atingă prin scăderea cheltuielilor şi creşterea veniturilor. 

Pe cheltuieli, principalele măsuri includ: reducerea ocupării forţei de muncă în sectorul public, îngheţarea pensiilor, introducerea unui nou cod de asistenţă socială. Pe partea de venituri, măsurile includ creşterea accizelor la ţigări şi motorină şi  îmbunătăţirea colectării impozitelor.

Băncile şi siguranţa depozitelor

Conform analizei Comisiei Europene, principalele riscuri asupra obiectivelor bugetare sunt arieratele întreprinderilor de stat şi acumularea de datorii la nivelul administraţiei publice locale şi în sănătate.

CE arată că sectorul bancar românesc a rămas robust, în ciuda faptului că o parte din calitatea activelor s-a deteriorat, ceea ce a avut un impact negativ asupra rentabilităţii acestui domeniu.

Capitalizarea băncilor a rămas la un nivel confortabil în special datorită sprijinului oferit de către acţionari, respectiv băncile-mamă din zona euro. Cu toate acestea, CE anticipează presiunile suplimentare  în ceea ce priveşte instituţiile de credit mai mici, fără un acţionariat puternic.  Pe planul naţional de reformă sunt câteva puncte vulnerabile în acţiunile României.

Progresele în domeniul energiei au fost inegale, iar autorităţile de la Bucureşti au ratat în ianuarie 2012 termenul pentru prezentarea unui calendar legat de eliminarea treptată a preţurilor reglementate la energie electrică şi gaze, arată CE. Progresul reformelor structurale în transport rămâne limitat, mai constată experţii UE.

Bile negre: energiaşi transporturile

O hotărâre de guvern din 2012 neagă dreptul Autorităţii de reglementare în domeniul feroviar să ia decizii cu privire la tarifele pentru infrastructură. Mai mult, nu există măsuri suficiente pentru reducerea costurilor unitare şi a taxelor din domeniu care nu facilitează reducea întârzierilor şi întreruperile de trafic.

În plus, în România nu se utilizează procedurile de licitaţie competitivă pentru serviciile de călători. Sistemul de atribuire directă şi lipsa de performanţă riscă să ducă la continuarea declinului transportului de pasageri.

Restanţele întreprinderilor de stat au continuat să scadă, iar pregătirile pentru restructurare, ca şi procedurile pentru privatizarea parţială sau totală sunt apreciate. CE menţionează nevoia de măsuri suplimentare pentru a face eficiente mai multe întreprinderi mari de stat şi a menţine pierderile sub control.

În domeniul sănătăţii, Executivul UE menţionează dificultăţile politice de la începutul anului pentru reformare a sectorului de asistenţă medicală. Între timp, alte măsuri de reformă sunt în curs de desfăşurare: o listă neagră a medicamentelor compensate, introducerea prescripţiei electronică şi cardul electronic de sănătate, precum şi o revizuire a legii de coplată.

Principalii indicatori macroeconomici

Pentru 2013-2015 este aşteptă o creştere mai accelerată a PIB-ului României. În privinţa inflaţiei, Executivul UE susţine că anul viitor va exista o accelerare uşoară a acestui indicator care îşi va reveni însă până în 2015.

Se aşteaptă ca deficitul să scadă în continuare la 2,2% din PIB în 2013. În ceea ce priveşte datoria publică, aceasta a fost de sub 34% din PIB până la sfârşitul anului 2011 şi rămâne semnificativ sub 60% din PIB.