Carieră în UE? Criza menţine restricţiile pentru români în aproape jumătate din ţările UE

Românii şi bulgarii nu au afectat pieţele muncii din statele UE în care au lucrat

În Parlamentul European s-a discutat, ieri, despre tendinţa de menţinere a restricţiilor pe piaţa muncii pentru români şi bulgari încă doi ani.

Cum să le spunem românilor: aveţi dreptul la cariere doar în jumătate din teritoriul UE? Restricţiile nu le ridicaţi, dar specialiştii ni-i luaţi. Muncitorii nu-i lăsaţi, dar afaceri veniţi să faceţi în România. Sunt câteva dintre reproşurile autorităţilor de la Bucureşti. Ieri, ele au fost ridicate într-o dezbatere organizată de grupul PPE în Parlamentul European legată de restricţiile de pe piaţa muncii impuse de cele mai bogate state din UE.

„Sperăm că, pe acest dosar, Comisia Europeană va fi cu adevărat gardianul Tratatului. Nu avem dreptul să îngrădim cariera niciunui cetăţean român care vrea să muncească în UE", a spus ieri ministrul român al Muncii, Sulfina Barbu. Şi totuşi, populaţia Europei îmbătrâneşte, deci are nevoie de forţă de muncă proaspătă. Mai mult de jumătate dintre românii şi bulgarii care pleacă la muncă în străinătate au sub 35 de ani. "Doar 34% din forţa de muncă locală din vechile state membre este mai tânără", a spus Elena Băsescu, europarlamentar PPE. 

Olanda invocă din nou corupţia

„Şi cum să-i spun unui tânăr român: poţi să faci ce vrei ca european, mai puţin în Olanda sau în Germania?", a spus Barbu. Ea urma să se întâlnească ieri şi cu comisarul UE pentru piaţa muncii, Laszlo Andor. Europarlamentarul olandez Vim van de Camp (PPE) a reamintit că Haga se opune deschiderii pieţei muncii pentru aceste două state.  "Firmele din Germania şi Franţa, ca de exemplu Renault, au afaceri profitabile în România. Ca de altfel şi Olanda. Nu avem dreptul să decidem pentru cei care au dreptul la o carieră", a avertizat ministrul român al Muncii.

Ce spune actul de aderare

Actul de aderare a României la UE permite celorlalte membre să restricţioneze temporar accesul liber al lucrătorilor din Bulgaria şi România pentru 7 ani, în trei etape. Suntem acum înaintea ultimei etape care se încheie la 31 decembrie 2013. „Un stat membru poate menţine măsurile naţionale la sfârşitul celei de-a doua etape, în eventualitatea unor perturbări grave ale pieţei forţei de muncă de pe teritoriul său dar trebuie să notifice Comisia Europeană în acest sens", spun regulile UE.  În prezent, zece state membre (Belgia, Germania, Irlanda, Franţa, Italia, Malta, Olanda, Austria, Luxem­bourg, Marea Britanie) plus Spania restricţionează accesul lucrătorilor din Bulgaria şi România. 

Marea Britanie a notificat şi Comisia

Marea Britanie a trimis deja Bruxelles-ului notificarea potrivit căreia nu doreşte ca românii şi bulgarii să vină să muncească fără restricţii la ei în ţară de anul viitor, iar Olanda va face acelaşi lucru după ce o decizie finală a fost anunţată de cabinetul de la Haga. Spania a restricţionat piaţa muncii pentru români până la sfârşitul acestui an şi este de aşteptat să ceară menţinerea acestor condiţii din cauza situaţiei economice tot mai dificile şi a şomajului record în UE.

Alte două decizii importante sunt aşteptate din partea Germaniei şi a Franţei însă, potrivit europarlamentarilor din partidul Angelei Merkel, CDU, nu este încă momentul ridicării restricţiilor nici în Germania, mai ales din cauza problemelor din fosta Germanie de Est şi a deciziilor din luna mai a acestui an, când ţările care au aderat la UE în 2004 au primit liber pe piaţa muncii din toată Uniunea Europeană. „Deocamdată, doar Marea Britanie ne-a notificat oficial, Spania mai are timp să prezinte raportul cu privire la restricţiile temporare", au declarat ieri, pentru Adevărul Europa, oficiali ai cabinetului comisarului European pentru muncă şi afaceri sociale, Laszlo Andor. 

Nu le-au luat românii din salarii

Românii şi bulgarii nu au afectat pieţele muncii din statele UE în care au plecat pentru slujbe mai bine plătite, au susţinut reprezentanţi ai Comisiei Europene. Un studiu al Executivului UE, publicat la mijlocul lunii noiembrie, arată că prezenţa românilor şi bulgarilor în aceste ţări a fost benefică pentru economiile ţărilor de destinaţie.Nu s-a produs un impact semnificativ nici asupra şomajului, nici asupra salariilor cetăţenilor din ţările de destinaţie. Potrivit datelor CE, salariile acestora au scăzut cu doar 0,28% din cauza faptului că românii şi bulgarii au venit în ţările lor. 

„Este clar că muncitorii care au plecat recent din România şi Bulgaria au jucat un rol foarte mic în criza pieţei forţei de muncă", au susţinut reprezentanţii Comisiei Europene. Totuşi, de la începutul declinului economic, românii şi bulgarii au şi ei probleme în ţările în care au ajuns:  aproximativ 16% nu munceau în 2010, în comparaţie cu 9% în 2007. 

O,28% este procentul cu care a scăzut salariul unui muncitor străin din cauză că românii acceptă lefuri mai mici.