Renate Weber prizează adrenalină şi din plictisitorul Bruxelles

Fosta consilieră a lui Traian Băsescu, devenită eurodeputată în 2007, nu are o viaţă lipsită de aventuri la Bruxelles. Pe lângă munca de birou, a avut parte de deplasări exotice, în calitate de observator electoral. În prezent, Renate Weber e coordonator politic al comisiei LIBE pentru ALDE, în această comisie fiind elaborată o cincime din legislaţia UE.

A fost printre primii consilieri care l-au părăsit pe Traian Băsescu. A plecat de la Cotroceni în 2005. Renate Weber (56 de ani), PNL, şi-a început primul mandat de europarlamentar în 2007. Avocat de profesie, Weber a ajuns într-o comisie parlamentară, cea de Libertăţi Civile, Justiţie şi Afaceri interne (LIBE), unde au fost dezbătute subiecte europene cu greutate pentru România, cum ar fi Schengen sau strategia pentru rromi. Nu e mulţumită de niciunul dintre dosare. Ar fi vrut mai mult, dar atât a ieşit. Lucrează în continuare în domeniul drepturilor omului şi a avut mai multe misiuni de observare din partea UE în America Latină - Peru, Ecuador, Bolivia şi Columbia. Următoarele dosare în care s-ar putea implica ţin de protecţia vieţii private.

În ultima zi de activitate a europarlamentarilor, înainte de a intra în vacanţa de vară, Weber trebuia să termine dosare întregi de citit, de structurat, trebuia să ajungă la şedinţe ale coordonatorilor, să participe la dezbateri. „Aici tot timpul se întâmplă ceva", spune Weber. Este coordonator politic al comisiei LIBE pentru ALDE şi trebuie să ştie conţinutul tuturor dosarelor, în această comisie fiind elaborată o cincime din legislaţia UE. „Este foarte mult", spune Weber, „dacă te trezeşte cineva noaptea din somn cu o întrebare, trebuie să ştii cum să răspunzi".

Însă Weber nu este singurul eurodeputat depăşit de volumul de muncă. Iar tocmai din această cauză s-au inventat lobby-iştii. Academicieni, avocaţi, experţi sau reprezentanţi ai diferitelor ONG-uri îşi dau întâlnire cu Weber constant. Acceptă ajutorul lobby-iştilor, dar îi şi sancţionează dacă sunt ineficienţi. „De cele mai multe ori citeşti cinci pagini ca să  poţi să extragi două idei", spune ea.

Observator, la alegerile din Bolivia Foto: ARHIVĂ PERSONALĂ

Muncă, dar şi beneficii

Şi totuşi, de ce a acceptat Weber un rol care presupune atât de multă muncă? Locul de europarlamentar îi este rezervat până în 2014, iar beneficiile pe care un astfel de statut i le aduce sunt din cele mai consistente, financiar şi politic. Un euroales câştigă în jur de 7.000 de euro lunar, sumă la care se adaugă diurna de aproximativ 300 de euro pentru fiecare şedinţă de plen, buget pentru cabinetul propriu, deconturi şi facilităţi fiscale extrem de generoase. Plus puterea de a influenţa decizii europene şi a privi din exterior politica naţională. „Nu-mi aduc aminte momentul în viaţă când am spus «nu» atunci când a fost vorba de mai multă muncă", spune eurodeputatul.

„Mă plâng, dar îmi place"

Weber se foloseşte de cunoştinţele juridice şi de experienţă cu dexteritatea unui om calculat, care ştie să-şi urmărească scopul. Susţine că a acceptat rolul de coordonator ALDE într-o comisie cu subiecte de mare importanţă pentru România, pentru că „nu a putut refuza". Şi adaugă: „pe o astfel de poziţie, ai destul de multă putere în grupul tău politic şi în negocierile cu ceilalţi". „Nu pot să spun că nu-mi place", zâmbeşte Weber. „Nu ar fi corect să spun asta, chiar îmi place. Este un domeniu la care mă simt ca o valoare adăugată. Câteodată mă plâng, câteodată bodogănesc, dar nu aş lăsa niciodată totul baltă. Ştiu că şi colegii mei au mare nevoie de mine", spune ea.

Dosarele lui Weber

Weber a susţinut interesele României în Parlamentul European mai ales când a fost vorba de Schengen. În multele şedinţe ale Comisiei
LIBE în care a fost dezbătută intrarea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen, Renate, purtător de cuvânt al grupului ALDE în comisia LIBE, printr-un discurs uneori mai mult emoţional decât punctual, reuşea să se facă remarcată. Weber se opune cu vehemenţă clauzei privind posibilitatea reintroducerii controalelor în spaţiul Schengen. Ar vrea, dacă s-ar putea, ca astfel de decizii să devină comunitare, astfel încât statele membre să nu abuzeze de puterile care le revin. „Danemarca a abuzat de textele existente", spune Weber despre decizia acestei ţări de a reintroduce controale la graniţele sale.

Convingerea eurodeputatului român este că UE ar trebui înzestrată  cu mai multe puteri comunitare. „Eu aş vedea statele membre mai mult ca Statele Unite Ale Europei, mai ales acum, în perioadă de criză, când toţi cetăţenii sunt afectaţi şi guvernele nu sunt atât de îndrăzneţe încât să meargă mai departe în această construcţie europeană. E corect să spunem că ne lipsesc şi vizionarii unei construcţii europene care să adâncească ideile", spune Weber.

„Nu am avansat în privinţa rromilor"

Un alt dosar important pentru România, strategia pentru rromi - un cadru pe baza cărora statele membre îşi pot dezvolta propriile strategii - ar putea fi considerată un succes al eurodeputatului. Weber este însă dezamăgită de acest proiect, care nu poate fi impus statelor membre şi pentru care „nu există voinţă politică". „Doar câţiva oameni din Parlament s-au preocupat de strategia pentru rromi, iar eu sunt profund nemulţumită de ce a ieşit de la Comisie. Eu voiam o strategie care să meargă vreo 20 de ani. Pentru că uite, la noi în ţară au trecut 20 de ani şi nu cred că am reuşit să avansăm în domeniul acesta. Uniunea Europeană nu poate fi un actor pe scena globală fără o politică comună de azil şi imigraţie", susţine Weber.

Episodul Big Brother

Unul dintre proiectele la care lucrează acum în cadrul LIBE este crearea unui spaţiu comun pentru Justiţie şi Drepturile omului în Uniunea Europeană - mai ales pentru că anumite state membre, precum Marea Britanie, „limitează exercitarea unor drepturi". În România, spune eurodeputata, o legislaţie care să protejeze drepturile omului este de maximă importanţă. „La noi, legislaţia încă lasă de dorit", spune ea. Weber acuză „puterile uriaşe pe care le au serviciile de informaţii de a pătrunde fără probleme în viaţa noastră privată, făcând doar jocuri politice murdare".

Patosul discursului e o caracteristică prin care Weber reuşeşte să se remarce. La o dezbatere despre introducerea scanerelor corporale, la care erau invitaţi comisarul pentru Afaceri interne, Cecilia Malmström, şi mai mulţi eurodeputaţi şi experţi, Renate Weber a pus publicul pe gânduri în primele două minute ale discursului său. Oamenii din sală, deşi familiarizaţi cu subiectul, nu vedeau legătura ideilor lui Weber cu tema dezbaterii. Apoi a explicat. „Eu am trăit sub comunism şi ştiu ce înseamnă o societate Big Brother. Nu mai vreau aşa ceva", a spus aceasta, copleşită de emoţii, atunci când discuţia s-a referit la introducerea cât mai multor sisteme de securitate în spaţiile publice.

Experienţa juridică

Cabinet europarlamentar eficient. Reacţie rapidă pe teme care afectează România.

Defecte

Vorbeşte cu mult patos. Se enervează foarte repede.Lucrează la prea multe dosare.

Observator electoral în locuri exotice

Avocat de meserie şi fost consilier prezidenţial pe probleme constituţionale şi legislative (între 2004-2005), Weber are un traseu profesional complex. A fost membră a Programului pentru drepturile omului şi acordarea de granturi al Open Society Institute, din New York, judecătoare ad-hoc la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (Strasbourg), director de proiect pentru programul Statutul drepturilor femeilor în ţările est şi central-europene, de la International Helsinki Foundation (Viena) şi preşedinte al fundaţiei Soros România - unde a lucrat aproape zece ani (1998-2007). 

La Bruxelles este membră a Delegaţiei pentru Relaţia Uniunii Europene cu Ţările din Comunitatea Andină (DAND) şi a Delegaţiei la Adunarea Parlamentară Euro-Latino-Americană (EuroLat). Renate Weber a călătorit de multe ori în destinaţii ce multora le par exotice : Bolivia, Columbia, Ecuador, Peru, Venezuela şi Mexic.

„Alergam printre grenade"

În Bolivia, Weber a trebuit să privească tot timpul peste umăr, de frica grenadelor. „Alergam printre grenade, la propriu", povesteşte Weber. „Izbucnise o luptă. Ne era frică să nu se transforme în război civil. Uniunea Europeană se baza pe inteligenţa noastră în a ne apăra singuri. Nu era o misiune protejată prin ONU", a adăugat eurodeputata. 

În Bolivia, Weber a trebuit să supravegheze şi să examineze desfăşurarea alegerilor electorale. "Ideea este să poţi să te comporţi acolo ca şi cum ai reprezenta o uniune, pentru că mă aflam acolo să reprezint nu numai Parlamentul European, ci Uniunea Europeană. Trebuia să examinez dacă alegerile se desfăşoară corect", spune ea. Misiunile puteau dura între trei şi patru luni şi implicau chiar şi 140 de observatori, Weber fiind liderul delegaţiei, sau, cum scrie pe site-ul personal, "primul eurodeputat român căruia Comisia Europeană i-a încredinţat onoarea de a reprezenta UE în calitate de preşedintă a unei misiuni de observare electorală". Weber a mai participat la supravegherea alegerilor şi la referendumuri în Ecuador şi Burundi, ultima fiind o misiune de cinci luni. "Din Ecuador am învăţat ce bine ar fi dacă la mine în ţară alegerile ar fi organizate atât de bine şi de corect", a mai spus Weber. 

"Izbucnise o luptă. Ne era frică să nu se transforme în război civil. Uniunea Europeană se baza pe inteligenţa noastră în a ne apăra singuri.''

Activitatea de eurodeputat, în cifre

Eurodeputatul Renate Weber are o prezenţă de 89,91% la şedinţele plenare ale Parlamentului European şi este unul dintre cei mai activi euroaleşi din delegaţiile politice româneşti. Are 69 de moţiuni depuse pentru rezoluţii, dintre care cel puţin cinci sunt legate de controversata lege media din Ungaria. Weber a adresat, în ultimul mandat, 59 de întrebări Comisiei şi Consiliului, legate de deciziile sau de propunerile acestor instituţii. A susţinut, însă, doar 29 de discursuri în sesiune plenară, număr mic, comparativ cu cel al altor eurodeputaţi români, precum Dan Preda (140), Adriana Ţicău (239) şi "campioana" Elena Băsescu (217). Renate Weber a făcut însă amendamente la 12 rapoarte, printre care strategia UE pentru rromi şi regulile privind introducerea scanerelor corporale.