Reîmpărţirea fondurilor UE ar putea lovi România

Planul UE legat de creşterea economică şi de locurile de muncă are nevoie de fonduri.O parte a statelor membre se gândesc la fondurile UE care rămân necheltuite.

Franţa şi Germania au anunţat: fondurile europene necheltuite trebuie redistribuite, spre disperarea Comisiei Europene care trebuie să arate că banii blocaţi pentru statele membre pentru 2007-2013 sunt folosiţi eficient. Liderii UE au discutat la Consiliul de ieri de la Bruxelles un plan pentru creştere economică şi locuri de muncă. Germania şi Franţa erau pregătite pentru masa negocierilor şi aveau să propună coordonarea taxelor şi impozitelor la nivel de UE, taxa pe tranzacţiile financiare şi redirecţionarea banilor nefolosiţi din fonduri UE - unde România, Bulgaria şi Italia sunt în pericol - către un program pentru investiţii şi IMM-uri.

Membri ai Comisiei Europene au exprimat reţineri că ultima propunere ar putea fi o soluţie. „La propunerea legată de redistribuirea a 25% din fondurile europene necheltuite, o idee mai mult franceză decât germană, aş spune că nu putem construi pe dezangajare. Putem construi pe reprogramare, pe flexibilitate a programelor. Dar trebuie să nu uităm că aceeaşi măsură nu se potriveşte pentru toate statele membre", a declarat, pentru „Adevărul Europa", comisarul UE pentru Buget, Janusz Lewansdowski. 

Ce înseamnă pentru România

Surse europene au declarat, pentru „Adevărul Europa", că, în cazul realocării aşa- numitelor sume „dezangajate", România ar putea pierde sume considerabile. Potrivit estimărilor, sumele din programele operaţionale pe care România nu le va putea folosi până la sfârşitul lui 2013 vor ajunge la 30% din alocările pentru perioada 2007-2013. O altă variantă ar fi flexibilizarea actualelor programe, în sensul în care banii de pe un program operaţional să fie mutaţi pe altul. Procedura este în acest moment extrem de complicată, a explicat pentru „Adevărul Europa" ministrul pentru Afaceri Europene, Leonard Orban.

„În cazul României, de exemplu, ne-am propus nişte realocări ca să putem utiliza bani comunitari pentru reabilitarea termică a locuinţelor. Marea problemă este că ne e foarte greu să mutăm, de exemplu, sume la politica regională. Aceste decizii, de a muta banii dintr-o zona în alta, presupun un proces care durează foarte multe luni şi există riscul major ca această propunere să nu fie în cele din urmă agreată de Comisia Europeană", a precizat ministrul la sfârşitul săptămânii trecute. De altfel, flexibilizarea în cadrul programelor va fi una dintre chestiunile-cheie pe care România le va negocia pentru viitoarea perioadă de programare 2014-2020. 

Cine stă bine

La sfârşitul lui 2011, doar trei state membre aveau proiecte aprobate pentru jumătate din sumele alocate. Astfel, cel mai bine la rata de absorbţie stătea Irlanda cu 48,27%, Lituania cu 47,98% şi Suedia cu 46,52%. Preşedintele Comisiei Europene, Jose Barroso, a anticipat mişcarea şi cererea care îi va fi adresată la reuniunea liderilor UE de ieri şi a anunţat intenţia Executivului UE de a redistribui 82 de miliarde de euro pentru stimularea creşterii locurilor de muncă.

„Ce putem face este să redistribuim fondurile structurale, atâta vreme cât şi statul membru este de acord pentru că este vorba despre un parteneriat între statul membru şi Comisia Europeană", a declarat Barroso.  

Unde suntem acum

România a reuşit să consume, din 2007 şi până la sfârşitul lui 2011, doar 5,5% - rata de absorbţie reală adică sumele decontate efectiv de Comisia Europeană - din suma totală alocată de UE, potrivit Ministerului Afacerilor Europene. Potrivit angajamentului anunţat de minister, în 2012, autorităţile române şi-au propus, prin proiectul de buget, să atragă fonduri UE de şase miliarde de euro.

Obiectivul Guvernului este ca rata de absorbţie a României (cea mai scăzută din UE) să fie, la sfârşitul acestui an, de cel puţin 20%. Procentul sumelor angajate este însă mult mai mare. Fondurile pe care România le are la dispoziţie pentru perioada 2007-2013 în domeniul fondurilor structurale şi de coeziune sunt de 83 de miliarde de lei (aproximativ 18,2 miliarde de euro).

25% din fondurile europene necheltuite ar putea fi redistribuite către un pla pentru creştere economică