Adevarul.ro

Ţara noastră va primi în 2014 cu 34% mai multe fonduri pentru agricultură decât în 2013. Numai statele baltice sunt mai avantajate decât noi, în timp ce Belgia şi Grecia sunt printre cei mai mari perdanţi.

România va primi, în 2013, ultimul an în care se aplică actuala Politică Agricolă Comună (PAC), plăţi directe în valoare de 1,09 miliarde de euro. În 2014, primul an al noii PAC, va primi 1,47 miliarde de euro, creşterea fiind de 34%. Fondurile alocate ţării noastre vor creşte treptat, astfel încât, în 2019- adică la finalul implementării noii politici agricole comune - vom ajunge să primim 1,94 miliarde de euro, potrivit estimărilor Comisiei Europene. Acestea sunt însă doar cifrele propuse de Comisia Europeană, ele urmând să fie ajustate în Parlamentul European şi prin negocierile cu statele membre care trebuie să aprobe reforma PAC. 

Malta, Olanda, Belgia şi Grecia sunt printre statele membre care vor pierde cel mai mult odată cu noua reformă. Germania, la fel ca Franţa, va pierde, prin modificarea criteriilor de acordare a plăţilor directe, între 2013 şi 2020, aproximativ 3-4%. Italia estimează o pierdere de două miliarde de euro pe întreaga perioadă, iar Olanda va avea o scădere de 7-8 procente.  "Avem nevoie de o politică  agricolă comună, nu doar de o politică pentru cele mai productive dintre ţări", a explicat comisarul român pentru Agricultură, Dacian Cioloş.

Cum se dau subvenţiile pentru ferme

Bugetul Politicii Agricole Comune, în valoare de 55 de miliarde de euro pe an, reprezintă 40% din întregul buget al UE, fiecare cetăţean al UE plătind, în medie, doi euro pe săptămână pentru finanţarea ei. Subvenţiile se împart în doi piloni, primul reprezentând plăţile acordate în funcţie de mărimea fermei şi ocupând 75% din totalul bugetului PAC, iar al doilea e reprezentat de plăţile acordate în funcţie de acţiunile pe care fermierii le fac pentru mediul înconjurător. Pilonul I atrage, de regulă, cele mai multe divergenţe.

"Plăţile individuale către proprietari de ferme mari nu sunt transparente - banii pot fi folosiţi şi în alte scopuri, iar proprietarii de ferme mari pot acapara o mare parte din totalul subvenţiilor, spun fermierii mici. Pe de altă parte, spun proprietarii de ferme de dimensiune medie - cum sunt majoritatea celor din Marea Britanie, plăţile directe favorizează numai fermierii mici, ceea ce face ca distribuţia fondurilor UE să fie incorectă", scrie „The Guardian".

Estul, favorizat faţă de Vest

Practic, noua reformă a agriculturii UE ajută mai mult statele din Est, care ajung să câştige, potrivit presei franceze, cu peste 30% mai mult în defavoarea celor din Vest. Schimbarea provine din plafonarea plăţilor pentru marile întreprinderi agricole - aici pierd Franţa, Germania şi Marea Britanie.  Dacă propunerile PAC sunt aprobate, atunci subven'iile se vor acorda în funcţie de suprafaţa terenului agricol, în intervalul 2014-2020. În prezent, fermierii francezi primesc bani în funcţie de mărimea producţiei, iar românii în funcţie de suprafaţa aflată în exploatare. "Plăţile nu vor fi uniforme, adică aceeaşi sumă, la hectar, peste tot în UE, ci doar pe regiuni omogene, aşa cum vor fie ele stabilite de fiecare stat membru în parte", a declarat ieri comisarul Cioloş.

Marile ferme - sume plafonate

Plăţile către fermele mari vor fi limitate la 300.000 de euro pe an. În plus, vor fi aplicate taxe forfetare pentru subvenţiile ce depăşesc 150.000 de euro. Marile economii, precum Marea Britanie, Germania şi Olanda, se opun vehement plafonării plăţilor către marii fermieri. CE susţine că, în acest fel, banii vor ajunge la fermierii activi, şi nu la aeroporturi sau cluburi de golf, cum s-a întâmplat în trecut, potrivit AFP.

Acte simplificate pentru fermele mici

Încărcătura administrativă este, în prezent, la fel pentru fermierii mari, ca şi pentru cei mici. De acum încolo, plata va fi mult simplificată pentru ferme. Potrivit propunerii Bruxelles-ului, în noua legislaţie va fi doar verificată existenţa fermei, ceea ce va reduce din birocraţie.

Ecoreforma, bani mai mulţi

30% din sprijinul direct acordat de UE va fi condiţionat de măsuri de protecţie a mediului. Acestea includ diversitatea culturilor, plantarea a nu mai puţin de trei specii pe o exploataţie. Potrivit propunerii CE, o cultură nu poate ocupa mai mult de 70% din suprafaţă, iar 7% din pământ va trebui lăsat necultivat pentru a proteja mediul şi pentru regenerarea zonei. Noul PAC vine cu 25% mai mulţi bani pentru fermierii tineri care de abia îşi deschid o fermă şi care vor primi bani suplimentari pentru primii cinci ani de activitate, consideraţi cei mai grei, când fermierii trebuie să-şi facă investiţii de modernizare.

Marea Britanie a anunţat deja că se va opune acestui plan de a limita banii care se duc spre cei mai mari fermieri ai Europei. „Nu va funcţiona. Va duce la schimbarea artificială a proprietarilor fermelor", scrie „The Guardian". Mai mult, britanicii nu cred în propunerile lui Cioloş privind atragerea tinerilor în agricultură prin oferirea unor sume de bani suplimentare, timp de cinci ani din momentul în care aceştia îşi deschid o fermă. Secretarul de stat responsabil pentru probleme de mediu al Marii Britanii a fost primul politician care a declarat, chiar înainte de prezentarea oficială, că reforma PAC este o „oportunitate pierdută", iar propunerile Comisiei nu se potrivesc realităţii actuale.

"Avem nevoie de o politică  agricolă comună, nu doar de o politică pentru cele mai productive dintre ţări.''
Dacian Cioloş comisar român pentru Agricultură

Puncte-cheie ale reformei

- Ajutor de criză. CE propune „plase de siguranţă" în caz de crize şi dezastre naturale şi noi sisteme de asigurări
- Eliminarea unor intermediari. Bruxelles-ul vrea circuite scurte între producători şi consumatori
- Ajutor pentru tinerii fermieri. Pentru a încuraja tinerii să vină în agricultură, CE propune un ajutor de instalare pentru fermierii care nu au împlinit 40 de ani. Două treimi din fermieri au peste 55 de ani.
- Locuri de muncă la sate. Vor fi sprijinite proiectele de microîntreprinderi, cu finanţare pe cinci ani de până la 70.000 de euro.
- Ajutor pentru zonele fragile. Pentru a evita deşertificarea, vor fi sprijiniţi fermierii din  zone dezavantajate din punct de vedere natural. 
- Cercetare şi inovare agronomică. Acest sector va avea buget dublu. 
- Protejarea ecosistemelor. 30 % din plăţile directe ar urma să fie acordate pentru practici ecologice.