Reforma administrativă: ce vrea Europa de la noi

În scurtul răstimp în care s-a discutat intens despre regionalizarea României, s-au vânturat tot felul de idei şi mituri în legătură cu implicarea Comisiei Europene în această decizie. E timpul unei limpeziri. Discuţiile despre noua împărţire administrativă au luat o pauză. Începute brusc, ele s-au sfârşit tot brusc, lăsând în urmă idei ce ar trebui clarificate.

Reforma administrativă este cerută de Comisia Europeană

Fals. Comisia nu poate impune unui stat membru un anumit model de orgawwnizare administrativă. „Structura autorităţilor regionale şi locale este strict o problemă a statelor membre. Comisia Europeană nu joacă niciun rol în această situaţie", a declarat, pentru „Adevărul Europa", Ton van Lierop, purtătorul de cuvânt al comisarului european responsabil pentru Politica regională, Johannes Hahn. Şi comisarul european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Dacian Cioloş, a ţinut să precizeze, în timpul vizitei sale recente la Bucureşti, că reorganizarea administrativă este de competenţa statelor membre. „Comisia Europeană nu impune  un anume mod de organizare administrativă", a spus comisarul.

România a atras doar 3,2% din fondurile destinate  Foto: Adevarul

Reforma administrativă duce la creşterea gradului de absorbţie

Poate, dar nu obligatoriu. Este adevărat, crearea unor regiuni cu personalitate juridică şi grad mai ridicat de autonomie ar putea duce la creşterea gradului de absorbţie. Creşterea implicării autorităţilor regionale în atragerea fondurilor europene este şi o cerinţă formulată de Parlamentul European în cadrul raportului eurodeputatului german Markus Pieper (PPE), votat marţi în plenul de la Strasbourg. O asemenea soluţie este bine văzută şi la Comisia Europeană. „Coborârea gestionării proiectelor de la nivel naţional la un nivel cât mai apropiat de beneficiar poate fi benefică, atât în privinţa calităţii modului în care se face implementarea unor proiecte, cât şi a reducerii birocraţiei", a afirmat comisarul Cioloş, în recenta sa vizită în România.

Totuşi, pentru creşterea gradului de absorbţie mai trebuie lucrat şi în alte direcţii, cum ar fi birocraţia şi corupţia. Acelaşi comisar Cioloş declara, în interviul acordat în luna mai ziarului „Adevărul":  „Aflu despre comportamentul unor funcţionari care îi descurajează pe beneficiari să depună proiecte dacă nu lucrează cu anumite firme de consultanţă. Altora li se cere - mai mult sau mai puţin explicit - să contribuie financiar pentru ca prelucrarea administrativă a proiectelor să nu fie prea lungă". Cine poate garanta că aceşti funcţionari vor zbura odată cu noua împărţire administrativă?

Nu facem reforma, nu mai primim bani europeni

Este o exagerare. Actualele structuri administrative pot foarte bine să atragă în continuare fonduri europene, dacă au proiecte şi capacitatea de a le implementa. Comisia Europeană nu a formulat vreo cerere ca acestea să fie schimbate. De fapt, pericolul pentru România vine din altă parte. Începând din 2014, criteriile de acordare a fondurilor europene se vor schimba. Comisia va pune accentul pe atingerea unor obiective concrete şi pe impactul proiectelor. Vor avea prioritate acele proiecte care vor corespunde obiectivelor din Strategia 2020, deci care vor viza creşterea competitivităţii şi a gradului de ocupare a forţei de muncă, precum şi inovarea.

De asemenea, vor fi privilegiate proiectele care contribuie la creşterea integrării: infrastructurile de transport şi de comunicaţii la nivel european, interconectarea reţelelor energetice şi aşa mai departe. „Nu va mai fi de-ajuns doar să poţi absorbi bani. Va conta mai mult cu ce rezultate au fost cheltuiţi aceşti bani", au indicat surse europene. Aceasta presupune o schimbare majoră a strategiei şi a mentalităţii autorităţilor din România, ceea ce are doar parţial legătură cu organizarea administrativă.

Reforma administrativă trebuie realizată în doi ani

Ar fi bine, dacă ne hotărâm să o facem. Atunci când la Bucureşti a explodat subiectul înfiinţării de urgenţă a celor opt judeţe, responsabili din  cabinetul comisarului pentru dezvoltare regională au declarat, pentru „Adevărul Europa": „Având în vedere momentul avansat în timp de perioada actuală de programare şi de necesitatea de a accelera punerea în aplicare efcientă a programelor de dezvoltare regională 2007-2013 în România, considerăm că autorităţile române îşi vor concentra toate eforturile pe implementarea cu succes a programelor operaţionale, în actuala perioadă, în cadrul structurilor actuale, pentru care aceste programe au fost concepute şi convenite între Comisia Europeană şi România".

O schimbare bruscă ar putea atrage blocarea, pentru un timp, a finanţărilor pentru vechile autorităţi locale, până la acreditarea noilor structuri din România, au confirmat pentru „Adevărul Europa" surse din Comisia Europeană. Dacă ne putem permite aşa ceva şi dacă există siguranţa că, după reformă, gradul de absorbţie va creşte exponenţial şi pierderea va fi recuperată, este o evaluare care ţine de autorităţile de la Bucureşti.

Pe de altă parte, negocierile pentru viitorul ciclu bugetar tocmai au început şi se vor întinde pe următorii doi ani. România are, aşadar, un timp la dispoziţie pentru a negocia, pe baza unei eventuale noi împărţiri administrative, care să poată accesa fonduri începând cu viitorul ciclu bugetar, 2014-2020. Poate fi un moment favorabil, au confirmat pentru „Adevărul Europa" surse din Comisia Europeană.

Concluzia

Reforma poate fi decisă doar în România. La fel şi evaluările costuri-beneficii sau formula care se va adopta. Autorităţile române trebuie să analizeze în ce măsură reforma administrativă va îmbunătăţi accesul la fonduri europene. Sau, dacă nu cumva, va trebui acţionat şi în alte direcţii. „Orice măsură care ar duce la creşterea gradului de absorbţie va fi sprijinită de Comisia Europeană. Dar decizia este a României", afirmă reprezentanţi din cabinetul comisarului pentru dezvoltare regională, Johannes Hahn.

''Aflu despre comportamentul unor funcţionari care îi descurajează pe beneficiari să depună proiecte dacă nu lucrează cu anumite firme de consultanţă.''
Dacian Cioloş Comisar pentru Agricultură

Declaraţie

"Fără reorganizare administrativă, România, după 2013, pierde banii europeni, pentru că, ştiţi bine, numai dacă se realizează reforma, România are şanse să primească banii din exerciţiul financiar următor", a declarat premierul Emil Boc, la 30 mai, în faţa Adunării Asociaţiei Naţionale a Prefecţilor şi Subprefecţilor