Raportul pe Justiţie, iremediabil afectat

Ministrul Justiţiei, Titus Corlăţean, a simţit pe propria piele privirea de gheaţă a comisarului pentru Justiţie, Viviane Reding

Ce i se poate întâmpla României dacă Guvernul de la Bucureşti nu ia în serios şi nu răspunde convingător Bruxelles-ului?

Aceasta este întrebarea momentului, după ce ieri Comisia Europeană aştepta angajamentul scris al premierului Victor Ponta - şi nu doar la nivel de şef al Executivului, ci la pachet cu preşedintele interimar Crin Antonescu şi cu cei doi preşedinţi ai camerelor Parlamentului.

Comisia Europeană aşteaptă să primească „în scurt timp" angajamentul final, scris, al Guvernului României în legătură cu chestiunile agreate de premierul Victor Ponta cu preşedintele Jose Barroso săptămâna trecută, a precizat ieri Olivier Bailly, purtător de cuvânt al CE. „Cei doi s-au înţeles cu privire la urgenţa deciziilor ce trebuie luate de Bucureşti. Premierul României a fost el însuşi de acord că situaţia este urgentă", a mai precizat oficialul CE, care a adăugat că au existat discuţii „intense" inclusiv pe parcursul weekendului trecut cu autorităţile de la Bucureşti.

Bruxelles-ul se va uita cu mare atenţie la sesiunea extraordinară a Parlamentului şi mai ales dacă rezultatul voturilor va fi în acord cu ceea ce Barroso şi Ponta au convenit că trebuie clarificat. Chestiunea-cheie la care Comisia se va uita se referă la validarea referendumului pentru suspendarea preşedintelui şi la ordonanţa care a redus atribuţiile Curţii Constituţionale. Un oficial european a şi avansat ideea că doar un rezultat validat de Curtea Constituţională a României va fi recunoscut de Bruxelles. Întrebarea-cheie rămâne: şi dacă nu?

Teoretic, ordinea sancţiunilor este următoarea: MCV - raportul pe justiţie şi, prin ricoşeu, amânarea aderării României la  Schengen, proceduri de infringement şi/sau aplicarea articolului 7 din Tratatul UE care, printr-o procedură complicată, poate duce la suspendarea dreptului la vot a României în Consiliul European. Aceste variante sunt vehiculate la Bruxelles.

Citeşte şi:
EDITORIAL DE SABIN ORCAN: Şobolanii

Opţiunea „nucleară" cu precedentul Haider

„Nu suntem acolo", au încercat oficiali ai Comisiei Europene să liniştească jurnaliştii, „dar dacă sunt încălcate legile comunitare, Comisia nu va ezita să facă uz de procedurile de infringement", au precizat oficiali europeni care au cerut să rămână anonimi.

Tot ei au precizat că articolul 7 din Tratatul UE este o armă la dispoziţia statelor membre pentru pedepsirea unui stat care nu respectă regulile democratice. „Dar această măsură, cunoscută şi ca «opţiunea nucleară», nu a fost folosită niciodată, fiind considerată prea severă", notează „Financial Times". Singura dată când au fost folosite sancţiuni împotriva unui stat membru a fost în 2000, înainte ca Tratatul de la Lisabona să fie adoptat, când UE a decis să izoleze Austria după ce Jörg Haider, extremist de dreapta, a intrat în Guvern. 

Prima sancţiune va fi deja aplicată

Până atunci însă, Comisia Europeană va adopta rapoartele pe cinci ani pentru România şi Bulgaria sub Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), care vizează justiţia din cele două state. „În cazul României, raportul va include referiri la ultimele evoluţii din ţară", a mai precizat Bailly.  Cele mai dure critici se vor referi, potrivit mai multor surse europene, la importanţa respectării deciziilor Curţii Constituţionale, considerată un element „crucial" pentru garantarea statului de drept, în timp ce numeroase intervenţii la cel mai înalt nivel politic, de la negocierea funcţiilor pentru Parchetul General şi DNA până la declaraţii publice ori intimidări ale judecătorilor, vor fi sever taxate la ingerinţa politicului în justiţie. Problemele de integritate şi de incompatibilitate vor fi trecute şi ele la capitolul „eşecuri".

Este de asemenea de aşteptat, potrivit unor surse judiciare, ca raportul să constate, ca o concluzie generală, că reformele sistemului judiciar din România nu au un aşa numit „caracter ireversibil", o condiţie-cheie pentru ca acest mecanism de verificare să poată fi ridicat.    

Un alt capitol care, cel mai probabil, va cădea pe un loc secundar se va referi la problemele majore din procedurile şi sistemele de achiziţii publice din administraţia centrală şi locală a României, care au adus îngrijorări majore experţilor de la Bruxelles în privinţa capacităţii naţionale de a folosi corect banii contribuabililor europeni prin politica de coeziune.