Pro-european doar de dragul României

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Traian Ungureanu crede că lipsa de unitate  a Europei provine  din lipsa uniunii fiscale şi politice
Traian Ungureanu crede că lipsa de unitate a Europei provine din lipsa uniunii fiscale şi politice

Traian Ungureanu este eurosceptic, dar spune că, pentru interesul României, trebuie să susţină proiectul european. Crede în Traian Băsescu, dar nu şi în „Statele Unite ale Europei“.

La răscruce de drumuri, proiectul european împreună cu moneda sa unică se află în cea mai profundă criză, spune Traian Ungureanu (53 de ani), europarlamentar al grupului PPE din Parlamentul European, jurnalist de profesie şi reporter senior pentru BBC timp de 15 ani. Este reprezentant al României la Bruxelles, ales pe listele PDL, membru al grupului PPE. Asta, pe de o parte. Pe de alta, este şi cetăţean britanic, ceea ce-l situează şi pe el la răscruce de drumuri. Ca român, ar trebui să fie euroentuziast. Ca britanic, este eurosceptic. Ce drum va urma în mijlocul furtunii financiare care a tulburat pieţele europene şi a răsturnat modelul de integrare europeană într-o nouă ordine, cea dictată de interesele şi de agendele electorale naţionale?

Clădirile de sticlă care împânzesc centrul Bruxelles-ului fierb înăuntrul lor idei pro-europene. Europarlamentari, comisari şi funcţionari găsesc în ele mediul perfect pentru a broda pe baza viziunii europene, a unei uniuni politice şi economice. Mulţi dintre aceştia se simt şi se declară „cetăţeni europeni". „Nu, eu nu mă simt cetăţean european", spune Traian Ungureanu.

„Mă simt cetăţean român, indiferent de locurile în care trăiesc sau o să trăiesc. Nu cred că este atât de slabă cetăţenia română şi apartenenţa la valorile şi la responsabilităţile româneşti încât să fie înlocuită de simplele deplasări de-a lungul Europei". Român în suflet şi paşaport, el locuieşte la Londra şi lucrează la Bruxelles. La urma urmei, de acasă şi până la locul de muncă drumul durează doar două ore, cu trenul Eurostar, pe sub Canalul Mânecii. Britanic fiind, este euro­sceptic. Dar un eurosceptic care apără interesele europene ale României, adaugă el.

Ideile sale eurosceptice sunt destul de aproape de cele ale unor politicieni profund împotriva UE, precum liderul UKIP (Partidul Independenţei din Regatul Unit), Nigel Farage, care a declarat pentru „Adevărul Europa" că „a fost o nebunie pentru UE să lase oamenii din ţări sărace să emigreze sau să lucreze în ţări bogate, pentru că nu vor putea fi integraţi niciodată".

Traian Ungureanu consideră că atitudinea statelor membre faţă de forţa de muncă românească e „în mare parte ipocrită“

Traian Ungureanu consideră că atitudinea statelor membre faţă de forţa de muncă românească e „în mare parte ipocrită“„Anglia are o îndelungată tradiţie de a-şi exprima în mod constant reţinerea faţă de proiectul european. Unii o fac în mod radical, alţii în mod raţional", spune Ungureanu. El susţine că se încadrează în categoria raţionalilor, pentru că urmăreşte, mai presus de toate, interesul „practic" al României în proiectul european.  „Eu şi toţi românii suntem co-interesaţi în mersul proiectului european, nu trebuie să lăsăm deoparte interesul practic al statului, care e dator faţă de cetăţenii lui. Pentru mine, problemele Europei trec prin România", spune el.El mai spune că este foarte important pentru România să nu sufere un al doilea şoc, provocat de ezitările sau de problemele de viziune ale UE, asta după ce ţara noastră „a făcut eforturi extraordinare, încoronate de succes de a ieşi din criză".

Idei un pic diferite de ale lui Băsescu

De pe o poziţie de euro­sceptic, pe de-o parte, şi, pe de alta,  de europarlamentar care urmăreşte intersele „practice" ale României, direct legate de succesul proiectului european, Ungureanu somează UE „să se trezească la realitate". „Întrebarea e când va deveni Uniunea Europeană Uniune Europeană? Vechiul aranjament a funcţionat bine într-o Europă restrânsă, la început. Lipsa de unitate vine din lipsa uniunii fiscale şi politice - culmea, în situaţia în care UE a recurs la o uniune monetară mai întâi.

Traian Ungureanu consideră că atitudinea statelor membre faţă de forţa de muncă românească e „în mare parte ipocrită“

De aici încep problemele - mulţi spun că UE a intrat într-o ordine nefirească şi a recurs la un mecanism nesustenabil politic, absurd: a făcut mai întâi uniune monetară şi apoi fiscală şi politică. Acest aranjament nu mai funcţionează şi trebuie înlocuit cu un altul", spune Ungureanu. Soluţia lui?  „Intrarea Uniunii Europene în realitate. Se poate - bine, nu se poate - bine. Vom vedea atunci ce vremuri interesante urmează", avertizează fostul senior reporter al BBC. Dar „Statele Unite ale Europei", idee al cărei susţinător s-a declarat, nu ­demult, şi preşedintele Traian Băsescu, adică politicianul favorit al lui Traian Ungureanu?

„Eu nu cred în Statele Unite ale Europei, nu cred că se poate". După care vine şi un „bemol": „Băsescu a spus un lucru foarte important atunci, spus şi de alţi lideri: dacă nu devine o uniune,  dacă nu-şi coordonează politica financiară, UE nu va rezista. Nu a fost vorba de cedări de suveranitate - există un joc de suveranitate, dar nu trebuie privit în mod dramatic", afirmă europarlamentarul.

„De ce vă interesează Moldova?"

Spre deosebire de alţi europarlamentari care-şi încarcă agenda cu nenumărate subiecte, Traian Ungureanu spune că îşi selectează strict priorităţile. „Am refuzat să fac foarte multe şi am ales, atât cât s-a putut, teme de interes pentru România", spune europarlamentarul. De exemplu, politica UE în zona Mării Negre, pe care „avem tot interesul să o promovăm". „Este o temă pentru care merită să mă bat - un raport pentru o nouă strategie la Marea Neagră", spune Ungureanu.

Ungureanu este şi vice-preşedinte Euronest - adunarea care reuneşte membrii Parlamentului European, precum şi parlamentari din Armenia, Azerbai­djan, Georgia, Moldova şi Ucraina. Proiectul a fost ­demarat în aprilie 2011 pentru a oferi o platformă de cooperare parlamentară în cadrul Parteneriatului Estic.„Pentru o lungă perioadă de timp părea că vom avea «Euroniet», nu Euronest. Dar am reuşit şi avem acum un organism democratic complet, care uneşte Estul cu Vestul", declara el la lansarea proiectului. Delegat al UE în relaţia cu Moldova, Traian Ungureanu vizitează Chişinăul foarte des şi are mulţi prieteni printre politicienii de acolo.

„Dar problema se joacă aici, la Bruxelles, unde avem de convins europarlamentari care au o percepţie slabă asupra Moldovei, care fac numeroase confuzii de natură istorică şi, mai ales, suferă de o formă de miopie, la rândul ei, ipocrită. Aud reproşuri pe culoare, de la un parlamentar sau altul, de obicei german: «Ce are România cu Moldova? De ce vrei să adere Moldova la UE?» Toate problemele care privesc America de Sud sunt tratate de Spania, toate problemele care privesc Africa de Nord sunt tratate de Franţa. Dacă România se ocupă mai mult de Moldova, acest lucru e văzut cu suspiciune.  Nu se foloseşte aceeaşi unitate de măsură", spune el.

"Mă simt cetăţean român, indiferent de locurile în care trăiesc sau o să trăiesc. Nu cred că este atât de slabă cetăţenia română şi apartenenţa la valorile şi la responsabilităţile româneşti.''

+

Iniţiativă

A fost titularul unui raport important în Parlamentul European, cel referitor la Strategia la Marea Neagră.

Implicare

Este foarte implicat în  sprijinirea demersului european al Republicii Moldova.

--

Echivoc

Este nevoit să facă un balet dificil între convingerile sale eurosceptice şi interesele pro-europene ale României.

Rezervă

Nu e foarte prezent în dezbaterea politică din România, preferând să se exprime pe blog.

Europa, la ora discriminării

Liberalizarea pieţei muncii din UE pentru cetăţenii români, una dintre marile mize ale României atunci când a aderat în 2007, este o altă preocupare a europarlamentarului Traian Ungureanu, membru al Comisiei pentru Forţa de Muncă şi Afaceri Sociale. „Riscăm să observăm din nou că un drept european e restrâns în cazul României", spune acesta, referindu-se şi la decizia Spaniei de a reintroduce permisele de muncă pentru români. „Acum, Spania a avut o reacţie negativă, de înţeles. Şomajul printre tinerii spanioli este de 40-45%. Însă a fost o mişcare cu raţiuni politice. La sfârşitul anului, când vor apărea cifrele monitorizării efectului noului regim de muncă în Spania, se va vedea că modificările nu vor fi dramatice. Cred că şomajul va rămâne la fel în Spania", spune el.

Dar Traian Ungureanu priveşte cu o oarecare suspiciune şi spre evoluţiile de după anul 2013, când, conform tratatului de aderare, românii nu ar mai trebui să fie afectaţi de restricţionarea dreptului de muncă.„Ce se va întâmpla dacă actuala criză rămâne la fel şi în 2013? Ce vor face statele membre dacă vor fi presate să limiteze accesul pe pieţe al muncitorilor români şi, pe de altă parte, vor fi presate de tratat să renunţe la orice fel de restricţii? Va fi interesant", spune Ungureanu. El consideră că atitudinea statelor membre faţă de forţa de muncă românească e, „în mare parte, ipocrită". Pentru că, pe de-o parte, multe state impun restricţii. Pe de altă parte, ele sunt beneficiare ale scurgerii de muncă de înaltă calificare din România. „Şi acolo nu mai sunt restricţii", conchide Ungureanu.

SCEPTICISM şi aroganţă

Ungureanu afirmă că atitudinea, în general, a unor state europene precum Germania, Franţa sau Olanda arată „scepticism, aroganţă şi o anume superioritate, conform căreia state precum România şi Polonia sunt tolerate sau sunt state de rangul al doilea în UE". Dar Marea Britanie cum stă cu aroganţa? Traian Ungureanu îşi aminteşte că atunci când a ajuns pe insula „atât de diferită" de restul continentului a găsit aici şi un sistem de responsabilitate publică - „model pentru Europa", a găsit respect şi „lipsă de corupţie la nivelul relaţiei cetăţean-instituţie publică".

Însă s-a mai lovit şi de ziduri, ridicate în timp de poporul britanic, din pricina conservatorismului, dar şi a nenumăratelor incidente, precum criminalitatea provocată de români sau explozia de rromi care a umplut străzile curate şi pustii ale unei ţări reci, respectuoase şi foarte calculate. „Am încercat să le demonstrez că un român este la fel de raţional precum un englez, un francez sau un belgian, pentru că a mă revolta nu servea la nimic. O greşeală nu poate fi înlocuită printr-o altă greşeală".

86,2% Este rata de prezenţă a lui Traian Ungureanu la sesiunile plenare ale PE.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite