Preotul Patriciu îşi aşteaptă enoriaşii la Bruxelles

Funcţionari europeni, corporatişti sau pur şi simplu români plecaţi de acasă pentru o viaţă mai bună au o Românie în miniatură, pe care o întâlnesc de Paşte în Biserica Sfântul Nicolae din cartierul Schaarbeek. Părintele Patriciu Vlaicu ne-a povestit cum biserica a fost construită, în bună parte, chiar de către enoriaşi, prin renovarea unei vechi mănăstiri franciscane.

Din afară, cu greu ţi-ai da seama că te afli în faţa unei biserici "ca acasă", văzând faţada sobră din cărămidă şi roza de deasupra intrării. Şi totuşi, fosta biserică franciscană este azi una ortodoxă, românească. Îţi dai seama de cum intri pe uşa grea din lemn masiv, vezi icoanele ortodoxe şi te învăluie muzica sacră bizantină. Doar arcadele gotice amintesc că ne aflăm totuşi pe un alt meridian. Catapeteasma este simplă, iar peretele din spate ascunde un mic secret.

„Investiţie umană"

„Când mă gândesc că, în 1998, am început într-o sală, mi se pare o minune", povesteşte preotul Patriciu Vlaicu. Mai toate parohiile au început la fel, astfel că nu era limpede de ce era impresionat părintele. După care ne conduce undeva în spatele altarului, pe o uşă ce stă tot timpul încuiată. Lumina soarelui intră prin vitraliile imense şi prin spărturile din acoperiş, desenând prin aer raze oblice. Un crucifix imens stă să cadă din tavan. Câteva grinzi deja s-au prăbuşit în vechiul altar.

Locul e invadat de porumbei, ale căror sunete şi fâlfâiri de aripi sunt amplificate, straniu, de lojile gotice cu dantelării de piatră. Este partea pe care parohia nu a reuşit încă să o amenajeze. Dar chiar şi aşa, partea funcţională a bisericii oferă destul spaţiu pentru sutele de credincioşi care se adună aici la fiecare sărbătoare. „Locul în care slujim acum este o investiţie umană deosebită. Când ne-am apucat de lucru, 50 de români au ajutat la amenajările interioare.

De la ingineri la muncitori. Parcă erau albine, aşa munceau la tencuit. Şi acest loc a devenit o parte din România", spune părintele Patriciu Vlaicu. Estimarea lui este că, dacă ar fi trebuit să plătească tot ajutorul românilor oferit prin muncă, ar fi ajuns la cheltuieli de peste 400.000 de euro. Destul, dacă ne gândim că românii din Bruxelles sunt, la o estimare aproximativă, în jur de 20.000, dintre care mulţi vin pentru perioade limitate - studii, contracte temporare, stagii în instituţiile europene şi aşa mai departe.

Dar ce ajutor primesc enoriaşii de la biserică? Duminicile şi sărbătorile religioase nu sunt singurele motive care îi aduc pe români aici. Există cursuri de weekend şi activităţi artistice pentru copii, dar şi pentru oameni mari. În proiect se află o grădiniţă pentru copiii românilor, dar deocamdată se lucrează la amenajarea spaţiului din spatele bisericii.

Preoţii Sorin Şelariu (stânga) şi Patriciu Vlaicu

Cursuri gratuite

"Când eşti într-o ţară străină, integrarea ta şi a familiei e importantă. Avem profesori care predau benevol  istorie, geografie şi limba română. Facem pentru copiii românilor de aici cursuri de pictură pe sticlă, pentru că este ceva tradiţional. Pentru adulţi avem cursuri de franceză. Vom încerca să organizăm şi cursuri de flamandă", povesteşte preotul Patriciu Vlaicu după o dimineaţă de spovedanie.

Pe un perete de la intrare se află o adevărată pagină de mică publicitate. „Cunoscătoare de italiană, caut de lucru ca îngrijitoare pentru bolnavi sau vârstnici"; „Echipă independentă, căutăm de lucru în construcţii"; „Montez antene de satelit"; „Vând maşină de spălat" şi aşa mai departe. "Mulţi vin să ne întrebe dacă ştim pe cineva care caută mână de lucru. Să ştiţi că se mai simte că românii care au plecat în sud vin acum aici, în nordul Europei.

În Italia şi Spania nu mai merge aşa de bine, iar aici imobiliarele şi construcţiile se mişcă",  spune părintele Sorin Şelaru, preotul reprezentanţei Bisericii Ortodoxe pe lângă instituţiile europene. I-am lăsat pe părinţii Patriciu şi Sorin să se pregătească de liturghia din Joia Mare. De Florii, biserica a fost plină şi la fel de mulţi enoriaşi sunt aşteptaţi şi la slujba de Înviere.

"Când eşti într-o ţară străină, integrarea ta şi a familiei e importantă. Avem profesori care predau benevol  istorie, geografie şi limba română.''
Patriciu Vlaicu
preot

Alte biserici româneşti

Există alte două locuri unde se ţin slujbe ortodoxe româneşti în capitala Europei. Unul este Biserica Sainte Catherine, un monument medieval din plin centru, într-o zonă cu restaurante foarte căutate de gurmanzi. Cea de-a doua este Sfânta Paraschiva, deschisă recent în zona Madou, la doi paşi de Biroul „Adevărul".

Donaţii de la europarlamentari

Mai mulţi europarlamentari români au contribuit, cu sume mai mari sau mai mici, la amenajarea lăcaşului. Ramona Mănescu a donat candelabrul, Norica Nicolai, Iosif Matula şi Oana Antonescu au adus şi ei diferite contribuţii. Cea mai substanţială donaţie îi aparţine europarlamentarului Gigi Becali, circa 12.500 de euro, deşi în presă afirmase că va dona un million.