VIDEO Prăbușirea Uniunii Europene nu mai este un subiect tabu. Se estimează costurile implicate: 50% din PIB-ul fiecărei țări, "inițial"

Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, pledează pentru unitatea zonei euro

Primele întrebări cu care a început conferința de presă zilnică joia aceasta (10 noiembrie) la Bruxelles au fost legate de posibilitatea ca UE să se separe într-o Europă cu două viteze, formată din statele zonei euro și cele non-euro. "Ori avansăm împreună, ori ne fragmentăm," a avertizat însă președintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso.

Ideea unei Europe cu două viteze nu este una nouă, gândul aceasta existând încă de la crearea monedei euro. Până de curând, însă, acesta era un subiect tabu, iar acum este deja în atenția reflectoarelor. Această dezbatere a ajuns să fie menționată de președinții instituțiilor europene și să fie discutată între diplomați înainte de summiturile europene.

Totuși, la crearea monedei euro, UE a oferit foarte puțină importanță acestui aspect, deși existau voci care ar fi putut să prevestească pericolul în care UE se află astăzi. Spre exemplu, în Septembrie 2001, într-un studiu efectuat la doar doi ani după introducerea monedei euro în UE, Comisia Europeană publica un raport intitulat "Euro-Atitudini - În afara zonei euro", în care prezenta părerile unui grup de 1,458 de oameni din state non euro, precum Danemarca, Marea Britanie și Suedia și cele ale 6,524 de oameni din zona euro. Întrebarea"Când moneda euro va fi introdusă în cele 12 state membre, te vei simți mai puțin european la tine în țară decât până acum?"  era ultima din raport. În jur de 42% dintre britanici, 40% de suedezi și 24% dintre danezi întrebați au spus "da".

Planul franco-german: O zonă euro "mai mică"

Un oficial al UE a declarat pentru Reuters sub anonimat că francezii și germanii discută intens, la toate nivelurile, de câteva luni, ideea înființării unei zone euro mai mici, scenariu posibil printr-o schimbare a tratatului UE.  "Trebuie să ne mişcăm foarte precaut, dar adevărul este că avem nevoie să se întocmească lista exactă cu cei care nu-și doresc să facă parte din club şi cei care pur și simplu nu pot face parte", a spus oficialul.

Președintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso a vorbit miercuri (9 noiembrie) despre starea Uniunii Europene și, într-un discurs de 13 pagini, acesta a încercat să repete cât de importantă este păstrarea Uniunii ca întreg. "Ori avansăm împreună acum, ori ne fragmentăm," a spus Barroso. El a avertizat însă că nu ar fi în interesul niciunei țări. Costul politic ar fi foarte mare, a mai spus președintele CE. Însă cel economic ar cutremura bazele tuturor economiilor din UE.

Mai exact, Barroso a estimat că dacă zona euro și UE s-ar prăbuși, aceasta ar costa fiecare stat membru echivalentul a 50% din PIB, doar într-o fază inițială. "Dacă zona euro sau Uniunea Europeană se vor prăbuși, costurile estimate se ridică la 50% din PIB într-o fază iniţială. Se estimează că PIB-ul Germaniei se va contracta cu 3%. În plus, s-ar pierde un milion de locuri de muncă în cazul în care zona euro s-ar transforma într-un club mai restrâns ", a declarat Barroso.

"UE trebuie să se transforme sau va intra în declin", mai spune Barroso, cerând cetățenilor să fie europeni nu doar sezonier, când anotimpul este frumos, ci și când vremurile sunt grele. Președintele CE a repetat propoziția care a început să-i pecetluiască fiecare discurs: "Europa se află la răscruce". El a cerut o uniune a stabilității și a solidarității. A amintit chiar de motivul creării Uniunii Europene după Al Doilea Război Mondial, de a preveni războaiele în Europa. Barroso a cerut totuși o integrare mult mai adâncă și mai profundă a statelor din zona euro, dar nu în detrimentul celor din afara zonei euro. "A fi în zona euro sau a fi în proces de aderare la euro fac parte din nivelul de normalitate al Uniunii Europene," a spus acesta. CE a negat zvonurile conform cărora statelor UE non-euro li s-ar putea impune pe viitor condiții mult mai stricte pentru aderarea la moneda unică europeană.

Prăbușirea Italiei

Unul dintre motivele pentru care prăbușirea zonei euro a devenit din ce în ce mai discutată este că rata de împrumut pentru obligațiunile Italiei a atuns cote istorice, iar economia italiană, dacă s-ar prăbuși, ar avea nevoie de sume mult mai mari decât Grecia pentru a fi salvată, sume care momentan sunt foarte dificil de finanțat.

Rata dobânzii de referință a Italiei pe zece ani a crescut miercuri (9 noiembrie) la 7%, nivel considerat imposibil de susținut pe termen lung, în ciuda faptului că premierul italian Silvio Berlusconi a acționat după placul investitorilor, anunțând marți (8 noiembrie) că va demisiona după ce parlamentul adoptă noi măsuri de austeritate. La acest rată, Italia ar fi, în mod normal, forțată să apeleze la sprijin financiar internațional, precum au procedat Grecia, Irlanda și Portugalia. Italia este a treia cea mai mare economie din UE, iar salvarea sa ar implica costuri mult mai mari, pe care nici Germania, nici Franța, nici Banca centrală Europeană nu și le permit.

Premierul Silvio Berlusconi a refuzat un împrumut din partea Fondului Monetar Internațional, acceptând, însă, monitorizare din parea FMI și a Comisiei Europene privind implementarea reformelor fiscale și structurale promise.Conform analiștilor, lipsa de credibilitate a lui Berlusconi a determinat creșterea considerabilă a costurilor implicate în refinanţarea datoriei Italiei. "Cel mai îngrijorător este că distruge încrederea, reducând, astfel, investiţiile şi mărind speculaţiile privind viitorul monedei euro. Un guvern format dintr-o mare coaliţie sau din experţi tehnici ar putea ajuta foarte mult, în timp ce nesiguranţa care domină perioadele de organizare a unor noi alegeri ar fi dăunătoare şi ar putea înrăutăţi situaţia," a declarat, pentru „Adevărul Europa", Fabian Zuleeg, expert economic senior al think-tank-ului European Policy Centre din Bruxelles.

"Situația economică și financiară a Italiei este foarte îngrijorătoare", a spus comisarul de afaceri monetare Olli Rehn în timpul nei conferințe de presă. Acesta a adăugat că Italia se confruntă în aceast moment cu o presiune semnificativă din partea pieţelor financiare.

CE i-a dat termen-limită Italiei până vineri să răspundă unui chestionar de 39 de întrebări care trebuie să clarifice fiecare măsură promisă de Berlusconi într-o scrisoare trimisă liderilor UE înaintea summitului european crucial din 26-27 octombrie. Comisia așteaptă ca Italia să anunțe, printre altele, în următoarele trei zile, ce planuri concrete de acțiune are, ce termen-limită și-a stabilit pentru implementarea deciziilor și care va fi impactul măsurilor asupra bugetului național.