Parlamentul European condamnă legea media din Ungaria, PPE în minoritate

Parlamentul European a adoptat joi o moţiune prin care Ungariei o nouă revizuire a legislației privind presa. Aceasta, în pofida faptului că Ungaria a operat modificări la controversata lege privind mass media, care au mulţumit Comisia Europeană.

Rezoluția a fost semnată de patru grupuri politice - socialist (S&D), liberal (ALDE), Verzii şi Stânga Unită (GUE/NGL). Documentul a întrunit de 316 voturi pentru, 264 împotrivă şi 33 de abţineri. Grupul PPE, din aceeaşi familie politică cu partidul premierului ungar Viktor Orban, s-a împotrivit rezoluţiei, ca de altfel şi grupul Europa Naţiunilor ( dreapta naţionalistă eurosceptică).

Eurodeputaţii au mai cerut prezentarea unei propuneri de directivă europeană privind libertatea şi pluralismul în mass-media, încă în acest an.

Ungariei i se cere "să abroge și să nu aplice legea sau elementele acesteia care sunt considerate incompatibile" cu Tratatele UE, Carta Drepturilor Fundamentale și Convenția Europeană a Drepturilor Omului. În plus, se solicită autorităților ungare să restabilească independența guvernanței mass-media și să pună capăt interferenței statului în ceea ce privește libertatea de exprimare și spațiul editorial. „Reglementarea excesivă a mass-mediei este contra-productivă pentru existența unui pluralism eficient în sfera publică", menționează rezoluția.

„Suntem hotărâţi să luptăm pentru cele mai înalte standarde ale libertăţii presei în Europa. Suntem şocaţi să vedem Comisia, ca şi gardian al Tratatului, încercând cu disperare să justifice acţiunile aliaţilor politici ai domnului. Barroso din guvernul ungar. Interferenţele politice de tipul celor prevăzute în legea ungară a presei sunt inacceptabile. În cazul în care Comisia nu va apăra drepturile consacrate în Carta drepturilor fundamentale, ne vom asuma noi această luptă.", a declarat în cadrul dezbaterilor vicepreşedintele grupului S&D, Hannes Svoboda ( Austria).

De partea cealaltă, europarlamentarul PPE Simon Bussutil (Malta), a caracterizat moţiunea celor patru grupuri drept inutilă şi chiar de natură a sumnina credibilitatea instituţiilor europene.

"Rezoluţia este inutilă şi serveşte doar unor scopuri politice. Documentul ignoră faptul că guvernul maghiar a acţionat în conformitate cu propunerile Comisiei Europene şi a modificat legea mass-media în deplină concordanţă cu toate legile europene, inclusiv Carta drepturilor fundamentale. Este regretabil faptul că, chiar şi după succesul acestor negocieri, grupurile, liberal, socialist, comunist şi al verzilor încă nu pot digera modificările legislative adoptate de Parlamentul maghiar. În schimb, votează pentru o rezoluţie nerezonabilă, nerealistă şi inutilă în scopul de a salva aparenţele. Acest comportament iresponsabil subminează nu numai activitatea Parlamentului European, dar, de asemenea, încrederea în instituţiile europene", a declarat Simon Busuttil.

În cursul dezbaterilor au mai fost formulate critici legate de situaţia presei din mai multe state membre, în special în Italia, Bulgaria, România, Republica Cehă și Estonia.

Rezoluția alternativă depusă de grupul PPE, care saluta modificările aduse de autoritățile ungare, a fost retrasă înaintea sesiunii de vot. În moţiunea sa, PPE îşi exprima "dezamăgirea" cu privire la comentariile politice "manipulatoare şi deseori lipsite de conţinut la adresa legii media şi la adresa guvernului maghiar" considerând că acestea au avut ca scop slăbirea puterii preşedinţiei ungare şi astfel rănirea întregii Uniuni".

Luni, 7 martie, Parlamentul de la Budapesta a aprobat o serie de modificări legislative solicitate de Comisia Europeană, OSCE și Consiliul Europei.

Astfel, autoritatea publică nu mai are dreptul de a controla conţinutul blogurilor şi nu poate sancţiona nici un tip de media atât timp cât acesta se respectă regulamentele europene. De asemenea, furnizorii de servicii media îşi pot oferi produsul pe piaţa maghiară fără să se înregistreze înainte în Ungaria. Legea conform căreia mass-media ar fi amendată în cazul în care materialele difuzate sau scrise pot "€œofensa" audienţa a fost modificată şi ea,după ce Comisia Europeană a afirmat că amenzile erau "disproporţionate şi nejustificate".

În cadrul dezbaterilor din parlamentul European, deputații au reliefat însă problemele încă restante: dependența politică și financiară a serviciului public de radiodifuziune, protecția ineficientă a confidențialității surselor jurnalistice, sancțiuni disproporționate și extreme impuse din motive discutabile și nedefinite, precum și un control politic și guvernamental generalizat și centralizat asupra mass-media.