Cum va funcţiona acordul care salvează euro: pactul fiscal a ajuns pe masa experţilor

Preşedintele francez Nicolas Sarkozy şi cancelarul german Angela Merkel vor disciplină bugetară

Avocaţii, juriştii, analiştii şi economiştii au mai puţin de o lună la dispoziţie pentru a găsi formula legală prin care acordul fiscal stabilit la summitul de la Bruxelles să fie implementat în cele 26 de state ale UE.

Cele mai presante probleme ale zonei euro sunt legate de soluţiile pe termen scurt: capacitatea mecanismelor financiare de a proteja economiile care au probleme de finanţare şi instituirea de reguli fiscale şi bugetare comune în zona euro. Pentru ultima problemă, liderii UE au stabilit la ultimul summit formula unui acord interguvernamental, dar imediat au apărut problemele legate de aplicare: unele politice, celelalte juridice. 

Principalele întrebări

Care va fi natura juridică exactă a acordului interguvernamental? Cum va fi el legat de actualele tratate ale UE? Este posibil ca măsurile stabilite de zona euro să fie adoptate în mod similar celor pentru acquis-ul Schengen?

Cum va fi ratificat acordul în statele euro şi cum va fi aplicat în cele noneuro? Va fi nevoie de ratificare cu referendumuri naţionale? Rămâne deschisă problema piedicilor şi întârzierilor de politică internă, însă Germania anunţase deja la câteva zile după summit că pactul fiscal va fi aplicat cel mai târziu de la jumătatea anului viitor, chiar şi în cazul în care unele state membre nu au l-au ratificat până atunci.

Ce rol vor avea instituţiile UE în acord? Dar după ce el intră in vigoare? Cum va fi implicat Parlamentul European în acest proces mai ales că, dintre instituţiile UE, este singurul care are legitimitate fiind format din europarlamentari aleşi prin vot de cetăţeni? Aceste întrebări au fost puse în analiza postsummit a Centrului pentru Politici Europene din Bruxelles.  

Primele răspunsuri

Între timp, experţii au identificat câteva elemente-cheie majore ce trebuie clarificate. Ce măsuri vor intra în acordul interguvernamental şi ce se schimbă prin aşa-numita „legislaţie secundară". Din cauza faptului că Londra a blocat modificarea de tratat, liderii UE au fost nevoiţi să recurgă la formula „acordului interguvernamental", astfel că, potrivit vicepreşedintelui Comisiei Europene, Olli Rehn, va fi nevoie de modificări în legislaţia secundară a UE. Nici preşedintele Consiliului European nu s-a arătat prea fericit cu varianta B, dar a încercat să prezinte partea plină a paharului.

„Această formulă are unele dezavantaje, dar vom încerca să le depăşim şi cred că vom avea nevoie de o interpretare mai extinsă a rolului instituţiilor, aşa cum am mai făcut în trecut", a spus preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy.

Oficiali ai UE consultaţi de Reuters au spus că, din cauza faptului că noul pact fiscal nu aduce neapărat noutăţi în materie de reglementări faţă de ceea ce există deja, inclusiv în noile reguli europene (pachetul privind guvernanţa economică, modificarea de tratat pentru Mecanismul European de Stabilitate), instituţiile UE şi-ar putea folosi puterea pe cer o au sub actualul tratat. Pe de altă parte, un acord interguvernamental presupune o mult mai mare responsabilizare a clasei politice, dar şi riscuri ce vin tocmai din presiunile putere-opoziţie.

Primul proiect de pact fiscal

Primul proiect al unui nou acord destinat disciplinei fiscale a fost transmis vineri în capitalele europene şi stabileşte că poate intra în vigoare odată ce a fost ratificat în nouă state membre. Această limită a fost pusă pentru ca procedurile să nu stea pe loc din cauza obţinerii aprobărilor interne de care unde unele state ar avea nevoie.

Irlanda, de exemplu, ar putea organiza referendum, notează EuObserver. O ţară din zona euro care a refuzat tratatul după ce el a intrat în vigoare nu va mai putea să adere la el.  Proiectul de acord are 14 articole şi conţine obligaţia statelor care îl vor ratifica de a introduce în constituţiile lor regula privind bugetul echilibrat. Textul mai stabileşte că sancţiunile devin automate pentru cei care nu respectă regulile fiscale în timp ce reformele majore de politici economice vor fi coordonate la nivelul zonei euro. Textul face trimitere şi la „armonizarea de taxe" precizând că acolo unde este „oportun şi necesar" va fi folosit un proces accelerat de „integrare".

Calendarul negocierilor

Una din întrebările care se pune după apariţia acestei propuneri se referă la capacitatea legală a Comisiei Europene şi a Curţii Europene de Justiţie de a pune în aplicare prevederile sale. Curtea Europeană de Justiţie va judeca dacă regula bugetului echilibrat a fost corect transpusă în legislaţia naţională.

Negocierile cu privire la textul acordului au început săptămâna aceasta în cadrul unui grup care reuneşte înalţi funcţionari de trezorerie din toate statele membre. Londra va avea statut de observator. Următoarea reuniune de negocieri este stabilită în prima săptămână a lunii ianuarie acordul ar trebui finalizat până la sfârşitul lunii februarie  şi semnat în martie.

"Cred că vom avea nevoie de o interpretare mai extinsă a rolului instituţiilor, aşa cum am mai făcut în trecut.''
Herman Van Rompuy preşedintele Consiliului European

Propunere

Pactul destinat disciplinei fiscale poate intra în vigoare odată ce va fi ratificat în nouă state membre, se arată într-un proiect trimis vineri în capitalele europene. Această limită a fost stabilită pentru ca procedurile să nu stea pe loc din cauza obţinerii aprobărilor interne de care unde unele state ar avea nevoie. O ţară din zona euro care a refuzat tratatul după ce el a intrat în vigoare nu va mai putea să adere la el.