Ne-a lăudat Angela Merkel! De ce?

Cum se explică semnalul de susţinere dat vineri, în Bundestag, de cancelarul Angela Merkel României, Bulgariei, Poloniei şi ţărilor baltice?

1. Mulţumire pentru susţinerea în Consiliu

Aceste state membre susţin Germania în dorinţa ei de a modifica Tratatul European, în direcţia accelerării integrării. Ar fi vorba despre monitorizarea europeană obligatorie a bugetelor naţionale, inclusiv judecata Curţii Europeane de Justiţie pentru cei care nu respectă disciplina. Ar fi un pas mare spre „Statele Unite ale Europei".

Bătălia se va da la Consiliul European din 9 decembrie, când iniţiativa germană s-ar putea lovi de refuzul Marii Britanii şi, probabil, al altor state membre care i se vor alătura. În mediile europene se vorbeşte insistent despre Suedia, dar ar mai putea fi şi alţii. Opozanţii ideii germane văd Uniunea Europeană mai curând ca pe o mare piaţă, gestionată de 27, iar după aderarea Croaţiei, 28 de guverne. Şi nu ca pe o construcţie de tip federal.

2. Cadou pentru euroentuziaşti

De asemenea, declaraţia cancelarului german este şi un semn de mulţumire pentru faptul că statele menţionate îşi menţin angajamentele de aderare la moneda comună, în pofida situaţiei critice pe care o traversează eurozona. Bucureştiul chiar a uimit pe toată lumea fixându-şi ca reper aderarea la euro în 2015. Aceste atitudini publice sunt de mare ajutor moral pentru imaginea euro, în aceste clipe grele.

Pe de altă parte, România, Bulgaria, Polonia şi statele baltice au depus mari eforturi pentru a-şi reduce deficitele bugetare şi a ţine sub control datoria publică. Cu alte cuvinte, sunt copiii cuminţi, care iau conştiincioşi "doctoria germană" a austerităţii.

Dar dintre toţi, numai Polonia a reuşit să evite o cădere economică, ba mai mult, s-a bucurat de creşteri importante. Motivele: reformele structurale au fost operate încă de la începuturile anilor 90. Iar în ultimii ani, polonezii au ştiut ca nimeni alţii să atragă fondurile europene.

Cât priveşte România şi Bulgaria, cu problemele lor legate de corupţie şi incapacitate administrativă, disciplinarea bugetară a însemnat frânarea creşterii, scăderea consumului şi noi sacrificii indurate de cetăţeni. Acum, cancelarul a atras atenţa Bundestagului şi totodată întregii Germanii şi Europe, că naţiunile din Est merită mai multă atenţie.

Pentru România, care are nevoie de Politica de Coeziune a Uniunii şi de Politica Agricolă Comună, aflate în mijlocul unor puternice contestări din partea unor mari state contributoare, discursul de vineri este un semn în direcţia bună.

3. Atenţionare pentru Ungaria şi Cehia

Există însă şi naţiuni din "Noua Europă" care lipsesc din enumerarea cancelarului. Nu despre sloveni şi slovaci e vorba - aceştia fac deja parte din zona euro, deci trebuie incluşi în altă categorie. Absenţii remarcabili sunt, de fapt, ungurii şi cehii.Mei bine zis, Ungaria lui Viktor Orban, care a virat spre izolare şi naţionalism şi Cehia eurosceptică a lui Vaclav Klaus.

În mediile europene se vorbeşte deja despre o viitoare Uniune Europeană de tip "27 minus". Să fie aceste două state membre încă indecise dacă să susţină Germania sau să meargă pe calea britanică? În acest caz, discursul cancelarului german poate fi un mesaj spre Budapesta şi Praga, cum că ar fi cazul să facă o alegere clară.