Motor nemţesc pentru Europa. Ce va face România?

Propunerea cancelarului Merkel privind un „Pact de competitivitate“ în zona euro generează reacţii la Bruxelles. Proiectul va avea influenţă şi asupra României. Condiţiile de aderare la zona euro ar putea deveni mai numeroase şi cu mult mai dificil de îndeplinit.

Vă place Germania? Poate că ar trebui. Dar, indiferent dacă sunteţi sau nu fan al maşinilor germane, al fotbalului german sau al modelului german, un lucru este clar: la Bruxelles se discută tot mai apăsat despre faptul că Europa postcriză va fi una după voinţa Germaniei. E drept, susţinută şi de Franţa, care vorbeşte de mai mult timp despre „guvernanţa economică europeană".

Citiţi şi:

Liderii europeni vor un plan pentru Egipt şi Tunisia

La ultimul Consiliu European, desfăşurat la sfârşitul săptămânii trecute, cancelarul Angela Merkel a venit cu o propunere numită „Pactul de stabilitate" în zona euro, un pachet de măsuri ce ar schimba din temelii bazele economice şi chiar politice ale statelor componente.

O Europă cu reguli economice comune

Germania propune măsuri de convergenţă economică în zona euro a căror simplă punere în discuţie, înainte de criză, ar fi fost tabu. Astfel, statele membre ar trebui să înscrie în propriile constituţii imposibilitatea depăşirii unor anumite praguri ale deficitului bugetar şi datoriei publice. Durata timpului de lucru ar trebui uniformizată, la fel şi vârsta de ieşire la pensie, care ar urma să fie de 67 de ani. De asemenea, Germania vrea ca statele care au în legislaţie indexarea automată a salariilor să renunţe la această prevedere.

Mai mult, există propuneri de armonizare a legislaţiei fiscale, subiect de care liderii europeni s-au ferit până acum să se atingă. Consiliul European din martie sau, poate, chiar un Consiliu extraordinar ar urma să ia în discuţie aceste propuneri, care vizează, de fapt, întregul ansamblu al UE. Dacă aceste măsuri sunt puse rapid în aplicare, condiţiile pentru aderarea la euro ale ţărilor din afara acestui spaţiu vor fi mai numeroase şi cu mult mai dificil de îndeplinit.

Reacţii în Parlamentul European

Planul întâmpină rezistenţă. Liderul grupului socialist din PE, Martin Schultz, denunţă „pactul Merkel-Sarkozy" şi afirmă că nu va accepta renunţarea la indexarea salariilor. „Se va genera doar o situaţie asimetrică din punct de vedere social. Dacă se va merge pe această cale, se va adăuga o nouă criză la criza care ne chinuie deja. Pentru a lupta împotriva dumpingului salarial avem nevoie de acorduri privind salariile minime în Europa la un nivel care va proteja mijloacele de trai ale oamenilor. O strategie pentru competitivitate trebuie să conţină propuneri cu privire la modul în care inovarea, cercetarea şi dezvoltarea pot fi promovate împreună în Europa" , a spus liderul socialist.

Liderul grupului PPE, Joseph Daul, crede, la rândul lui, că un proiect de o asemenea amploare trebuie să facă obiectul dezbaterilor în Parlamentul European şi al deciziilor instituţiilor europene, pentru a nu se lăsa impresia că ar fi generat doar de voinţa cuiva anume.

„Întrebări cu privire la aspecte-cheie, cum ar fi vârsta de pensionare, durata săptămânii de lucru, indexarea salariilor sau limitarea datoriei publice în constituţiile naţionale, au fost puse pe agenda europeană. Aceste subiecte e nevoie discutate. Dar noi trebuie să discutăm şi să luăm decizii cu privire la toate aceste subiecte, fără a da impresia că le impunem. Trebuie să o facem într-un cadru european, conform metodei comunitare care şi-a dovedit deja valoarea. Fără solidaritate, aceste lucruri nu vor fi acceptate şi, fără solidaritate, nu există nici Europa", afirmă liderul celui mai numeros grup politic din PE.

Întrebat în legătură cu proiectul german, preşedintele Băncii Centrale Europene, Jean Claude Trichet, a subliniat şi el importanţa consultării instituţiilor europene. „Îmbunătăţirile la nivelul guvernării economice pe orice componentă vor avea efecte pozitive asupra situaţiei generale a celor 27. Îmi doresc ca Parlamentul să aibă o voinţă puternică de a consolida guvernanţa. Aceasta se află în centrul soluţiilor pentru multe dintre problemele noastre", a afirmat Trichet.

Efecte asupra României

Economistul român Daniel Dăianu crede că iniţiativa germană vine dintr-o înţelegere a faptului că doar o disciplinare a ţărilor din flancul sudic al Uniunii, mai puţin performante, va putea scuti contribuabilul german de alte sacrificii pe altarul menţinerii stabilităţii zonei euro. El crede că proiectul va întâmpina rezistenţă în mai multe dintre statele zonei euro, unde realităţile politice, dar şi istoricul relaţiilor dintre stat şi cetăţean sunt diferite faţă de cele din spaţiul german.

În ceea ce priveşte România, economistul spune că Bucureştiul ar trebui să se implice de la bun început în discutarea proiectului. „Oricum, în cadrul Semestrului Economic, România are deja nişte obligaţii. Vor fi necesare eforturi deosebite, în sensul prezentării timpurii, încă din primăvară, a proiecţiilor bugetare, care vor fi examinate de Parlamentul European, de Comisie şi până la urmă vor ajunge într-un summit.

Ca să nu mai vorbim de celelalte armonizări, de natură politică, economică şi socială, pe care le va presupune aderarea la euro. Nu vreau să spun cuvinte mari, dar este o schimbare revoluţionară în modul în care guvernele interacţionează şi îşi prezintă programele economice şi, implicit, promisiunile. Marja de manevră a guvernelor va fi mult redusă, iar responsabilitatea va creşte. Fiindcă orice greşeală va antrena riscuri mult mai mari şi sancţiuni pe măsură", a afirmat Daniel Dăianu.

"Marja de manevră a guvernelor va fi mult redusă, iar responsabilitatea va creşte. Fiindcă orice greşeală va antrena riscuri mult mai mari şi sancţiuni pe măsură."
Daniel Dăianu
economist