Monitorizare anticorupţie pentru întreaga Uniune

Suedeza Cecilia Malmström, comisarul UE pentru Afaceri Interne, a anunţat lansarea, din 2013, a Raportului anticorupţie al UE

Bruxelles-ul va institui un mecanism de verificare a luptei anticorupţie, valabil pentru toate statele. Raportul anticorupţie al UE va prezenta starea de fapt: atât aspectele pozitive, cât şi cele negative, atât succesele cât şi eşecurile.

Europa nu a fost niciodată atât de deschisă şi de transparentă ca în prezent. Acest lucru se datorează, în mare parte, evoluţiilor democratice din ultimele decenii. Dar, în acelaşi timp, patru din cinci cetăţeni ai Uniunii Europene consideră corupţia drept o problemă gravă în ţara lor şi, din datele furnizate de Transparency International, rezultă că un cetăţean al Uniunii din douăzeci a dat mită în cursul anului trecut. Este evident că mai sunt multe de făcut pentru combaterea corupţiei în UE.

În primul rând, transparenţa, responsabilitatea şi corectitudinea sunt esenţiale dacă vrem să abordăm cu succes problema corupţiei. Însă, mai presus de toate, avem nevoie de voinţă politică şi de angajamentul liderilor şi al factorilor de decizie de la toate nivelurile. Există deja o serie de mecanisme internaţionale de monitorizare a modului în care diferitele state combat corupţia, însă acestea nu vor produce o schimbare reală dacă nu sunt însoţite, de asemenea, de hotărâre la nivel politic şi de aplicarea lor cu fermitate în practică. În plus, mecanismele de luptă împotriva corupţiei existente sunt internaţionale, nu europene.

Cât ne costă corupţia

Prin urmare, Comisia Europeană a decis să instituie un mecanism specific al UE de monitorizare şi evaluare, şi anume, un Raport anticorupţie al UE. Acest raport va prezenta, în mod corect şi deschis, starea de fapt în ceea ce priveşte eforturile care se depun în domeniul luptei împotriva corupţiei - atât aspectele pozitive, cât şi cele negative, atât succesele, cât şi eşecurile - în cele 27 de state membre ale Uniunii. Raportul va fi întocmit de Comisie pe baza diverselor surse şi rapoarte ale experţilor şi va fi publicat din doi în doi ani, cu începere din 2013.

Este evident că raportul nu poate acoperi toate detaliile pentru toate cele 27 de state membre. El se va concentra pe câteva teme esenţiale, cum ar fi corupţia în domeniul achiziţiilor publice sau protecţia denunţătorilor, şi va pune în lumină noile tendinţe în materie de corupţie la nivelul UE. Raportul va include, de asemenea, recomandări destinate statelor membre cu privire la modul în care pot să-şi amelioreze eforturile în domeniu.

Sper că acest lucru va produce o şi mai mare dinamizare a luptei anticorupţie pe teritoriul UE şi va avea ca rezultat o voinţă politică şi mai fermă în vederea combaterii acestui tip de infracţiune care îi costă pe contribuabilii europeni aproximativ 120 de miliarde de euro anual, respectiv echivalentul a 1% din PIB-ul UE. De asemenea, raportul va constitui o bază utilă pentru măsurile viitoare în materie de anticorupţie pe care le va adopta Uniunea Europeană.

UE, locul 30 în lume la corupţie

Prezenta iniţiativă nu ar trebui să surprindă pe nimeni. În clasamentul ţărilor cele mai corupte din lume, publicat recent de Transparency International, aproape o treime dintre statele membre UE au obţinut numai cinci puncte din totalul de zece. Dacă am considera toate cele 27 de state membre UE drept o singură ţară, UE ar ocupa aproximativ locul 30, cu puţin deasupra Botswanei şi a lui Puerto Rico. Este adevărat că unele state membre UE au avut mai multe realizări în lupta anticorupţie decât altele, dar putem spune fără a greşi că nu există ţări fără corupţie în Europa şi că lupta împotriva acestei forme de criminalitate rămâne o provocare majoră pentru noi toţi.

În afară de considerentele de ordin moral, corupţia reprezintă o problemă enormă în materie de criminalitate organizată, întrucât este legată de contrabanda cu ţigări, de traficul de droguri, de prostituţie, furturile de maşini şi extorcarea de fonduri. De asemenea, studiile de ţară comparative evidenţiază impactul negativ al corupţiei asupra investiţiilor, precum şi asupra randamentului capitalului, fapt care, în ultimă instanţă, afectează creşterea economică şi bunăstarea populaţiei. Finalmente, dar nu în ultimul rând, corupţia subminează încrederea cetăţenilor în instituţiile politice şi fragilizează democraţia.Pentru a reuşi să combatem corupţia în UE, trebuie ca lupta împotriva ei să fie inclusă în toate domeniile de politică. Prin urmare, pentru susţinerea noului raport, Comisia Europeană se angajează să acorde o atenţie sporită luptei anticorupţie în toate domeniile de politică comunitară.

Sper ca, în următorii ani, să pot constata rezultate pozitive în ceea ce priveşte cooperarea judiciară şi poliţienească, norme UE moderne privind confiscarea de active de provenienţă infracţională, o legislaţie revizuită cu privire la achiziţiile publice, statistici mai bune în materie de criminalitate, o atenţie sporită acordată problemelor de corupţie din ţările care doresc să devină state membre ale UE şi din cele aflate în vecinătatea noastră, precum şi mai multă fermitate faţă de ţările care beneficiază de cooperarea cu UE şi de asistenţa pentru dezvoltare acordată de Uniune.

Atenţie la fondurile europene!

În acelaşi timp, avem nevoie să ne asigurăm că fondurile alocate de UE sunt distribuite corect. În plan intern, trebuie să depunem mai multe eforturi în cadrul instituţiilor UE. Prin urmare, îmi exprim satisfacţia cu privire la faptul că, în curând, Comisia Europeană va publica o strategie de combatere mai eficientă a fraudării fondurilor UE.

Dacă Raportul anticorupţie al UE şi angajamentul Comisiei de a lupta împotriva corupţiei pot fi de ajutor celor care vor să respecte regulile, celor care vor să promoveze transparenţa şi celor care consideră că responsabilitatea trebuie luată în serios, atunci s-ar putea ca acest moment să fie începutul unei schimbări extrem de necesare în Europa.

"Dacă am considera toate cele 27 de state membre UE drept o singură ţară, UE ar ocupa aproximativ locul 30 în lume la capitoul corupţie, cu puţin deasupra Botswanei şi a Puerto Rico.''
Cecilia Malmström comisarul UE  pentru Afaceri Interne

Mită

Patru din cinci cetăţeni ai Uniunii Europene consideră corupţia drept o problemă gravă în ţara lor. În plus, din datele furnizate de Transparency International, rezultă că un cetăţean al UE din douăzeci a dat mită în cursul anului trecut. Corupţia îi costă pe contribuabilii europeni aproximativ 120 de miliarde de euro anual, adică echivalentul a 1% din PIB-ul UE.