Miniștrii de finanțe din zona euro anunță noi măsuri pentru salvarea Greciei / "Se vor aplica în curând, nu știm când"

Cei 17 miniștri de finanțe ai statelor din zona euro au decis marți dimineață (12 iulie) să ajute Grecia prin scăderea ratei dobânzii și îmbunătățirea flexibilității fondului de stabilitate financiară. Schimbările pot folosi tuturor, anunță miniștrii, dar sunt create, în special, pentru a salva Grecia din cea mai mare criză financiară din istoria monedei euro.

"Este pentru prima dată când spunem că ne-am dori să îmbunătăţim flexibilitatea şi domeniul de aplicare al Fondului European de Stabilitate Financiară (FESF). Este pentru prima dată când Eurogrupul spune că prelungirea scadenţelor şi scăderea ratei dobânzii fac parte din următoarele decizii în acest sens," a declarat președintele Eurogrupului, Jean-Claude Junker.

Miniștrii de finanțe au anunțat și posibilitatea folosirii unor contracte de garanţie - mai exact, acestea reprezintă aranjamente prin care o parte (cel care dă garanţii) oferă o anumită formă de proprietate, de obicei, de valori mobiliare şi / sau în numerar, unei alte părți(beneficiarul garanţiei), şi este de acord ca beneficiarul garanţiei să poată folosi această proprietate, în caz de nerambursare de către garantor, pentru a îndeplini obligaţiile restante ale garantorului.

Propunerea privind adoptarea acestor măsuri va fi elaborată de către grupul de lucru al Eurogrupului, data de finalizare fiind încă necunoscută.

"Vom avea schimbările acestui mecanism în curând. Iar în curând înseamnă în curând, nu avem nicio altă dată," a spus Junker.

Ajustare financiară

Miniștrii au discutat și parametrii unui noi program multianual de ajustare financiară pentru Grecia.

Noul program se va baza pe consolidare fiscală, reforme ambițioase de creștere economică și privatizarea substanțială a activelor statului.

Vor exista sisteme de monitorizare ale acestui program și va fi numită și conducerea noii agenții de privatizare, formată din doi observatori -un reprezentant al statelor din zona euro și un reprezentant al Comisiei Europene.

"Acest mecanism trebuie să intre în vigoare rapid și să fie foarte eficient," a avertizat o sursă din Comisie.

Miniștrii au sprijinit alocarea noului pachet de sprijin financiar al FMI Atenei, cu mențiunea că sectorul privat ar trebui implicat în eforturile de reducere a deficitului bugetar. "Deși acest lucru este voluntar," a spus Junker, "sectorul privat va fi implicat. Această decizie a fost deja luată în cadrul Consiliului European".

În declarația lor scrisă, miniștrii au menționat nevoia evitării unui faliment selectiv, atribuind această grijă strict Băncii Centrale Europene. "Banca Centrală Europeană își menține poziția pe tema falimentului selectiv și a evenimentelor de credite - acestea trebuie evitate," au spus aceștia.

Grecia a încheiat anul 2010 cu o datorie publică de 330 miliarde euro sau 143% din PIB, marcând, astfel, cea mai serioasă criză financiară din istoria zonei euro.

Italia, în centrul atenției

Referitor la situația băncilor din Italia, președintele Eurogrupului, Jean-Claude Junker a spus: "Suntem conștienți că Italia și alte țări sunt în centrul atenției piețelor financiare și considerăm că poziția din seara aceasta, pentru că aceste declarații sunt general valabile, nu se limitează doar la Grecia și pot oferi, astfel răspunsuri la mai multe întrebări care ar putea apărea pe diferite piețe financiare."

Băncile italiene, inclusiv UniCredit SpA (UCG) şi Intesa Sanpaolo SpA (ISP), prezente și în România, au scăzut puternic în Milano, pe 24 iunie, de teama crizei datoriilor din zona euro și posibilitatea ca Italia să fie atrasă în abisul datoriilor suverane.

"În Italia există o legătură contagioasă puternică între datoriile statului și riscurile bancare. din cauza datoriei publice crescute şi pentru că băncile deţin o cantitate importantă de obligațiuni suverane," a declarat Lorenzo Bini Smaghi, membru al Comitetului executiv al Băncii Centrale Europene.