Macovei a impus anticorupţia la Bruxelles

Monica Macovei, fostul ministru al Justiţiei, spune că a avut momente grele în care  credea că nu va putea schimba nimic în ceea ce priveşte corupţia clasei politice din România.

Europarlamentarul român Monica Macovei (52 de ani, PDL), membru PPE în Parlamentul European, nu a abandonat lupta cu corupţia politică şi spune că nu uită nicio clipă de interesele României. Mai susţine, pe tema Schengen, contrar declaraţiilor colegilor săi români, că ţările care se opun aderării noastre la spaţiul fără frontiere au dreptate să lege în mod direct corupţia de aderarea la spaţiul Schengen, dar şi absorbţia slabă a fondurilor europene de Mecanismul de Cooperare şi Verificare în Justiţie. Vrea să schimbe atitudinea românilor care merg la vot şi care sunt de acord cu realităţi de genul „Să fure, dar să să facă şi pentru noi". Mai vrea să sancţioneze şi atitudinea politicienilor români  care „vor să nu respecte reguli, să păcălească" şi care erodează credibilitatea României la Bruxelles.

În Parlamentul European, principala preocupare a Monicăi Macovei este lupta anticorupţie.  „Entuziasmul pentru o idee te face un bun vorbitor", spune Macovei.  Barierele au un efect invers, susţine ea. „Am avut şi am momente grele în care mă gândesc că nimic nu poate schimba lucrurile", spune Macovei. „Dar sunt scurte", continuă ea. Predomină starea cealaltă: Nu mă las şi nu vă las!".  În acţiunile sale împotriva corupţiei clasei politice din România, „cu cât s-au opus mai mult colegii mei, cu atât mai mult m-am întărit şi mi-am spus că trebuie să fac asta", mai spune europarlamentarul.

Reguli UE anticorupţie

În Parlamentul European  a iniţiat, împreună cu alţi colegi, o rezoluţie pentru o Politică europeană anticorupţie. Acest mecanism ar reduce semnificativ pierderile provocate de corupţie, care se ridică la 120 de miliarde de euro pe an, mai exact 1% din PIB UE. El ar funcţiona după reguli „foarte specifice, şi nu generale", explică europarlamentarul român. Politica comună anticorupţie ar monitoriza anumite domenii, cum ar fi achiziţiile publice, infrastructura sau sectorul medical. „Chiar intrăm în detalii pe domenii concrete unde vrem anticorupţie, cum ar fi pe justiţie, instituţiile de aplicare a legii, tranzacţiile financiare, spălarea banilor sau pe conflicte de interese," a spus Macovei.

Şmecheria românească

Macovei petrece patru zile pe săptămână la Bruxelles, dar continuă lupta cu corupţia din România. „Să mai scăpăm de politicienii corupţi şi deciziile să fie luate în interesul public, şi nu pentru că X a luat o sumă de bani sau are un interes, asta e cel mai important şi afectează bugetul, sărăcia, tot", spune Macovei. 

Apoi, amânarea dosarelor „unor politicieni care au comis anumite fapte", practică observată şi de experţii europeni, generează lipsă de credibilitate pentru justiţia românească, susţine Macovei. „Eu am crezut că am intrat în UE pentru că ne plac regulile UE şi vrem să le aplicăm şi acasă. Câteodată, la unii politicieni români văd o atitudine de genul să ocolim regulile, să le schimbăm, să-i păcălim, să fim şmecheri - foarte prost faci asta, pentru că e vizibil şi ne ia din credibi­litate."

Achiziţiile publice, lovite de corupţie

Un alt fel de corupţie, „de furat, în sens larg", după cum îl denumeşte europarlamentarul, îl reprezintă cheltuirea fondurilor europene, mai exact atunci când acestea implică achiziţii publice. „De ce nu atragem fonduri? Pentru că se încalcă regulile privind achiziţiile publice, cu aranjamente precum cine să ia contractele şi la ce preţuri.

În plus, avem reguli atât de complicate şi proceduri încărcate, încât este mai uşor să se facă un aranjament şi în final licitaţia să fie câştigată de firma X". Macovei propune simplificarea legilor, pentru a tăia de la rădăcini tentaţia de „a mai adăuga câteva condiţii în plus pentru a fi siguri că se respectă licitaţia şi că este corectă". Cu cât regulile sunt mai simple, mai puţine şi mai clare, cu atât e mai greu să manipulezi o licitaţie, a adăugat europarlamentarul.

Cadastrul, problema fondurilor europene

Macovei a mai identificat o problemă pentru care România stă atât de prost cu absorbţia fondurilor europene: cadastrul. „Ca să faci investiţii, inclusiv cele europene, trebuie să ştii sigur cine deţine titlul de proprietate şi că nu este posibil ca el să se suprapună cu un alt teren şi să urmeze un proces, care să dureze mult şi apoi altcineva să câştige. Trebuie să existe certitudine, iar acest lucru este dat de un cadastru corect", a spus ea. Macovei vorbeşte despre un interes al multor primari să nu se facă acest cadastru, ca să se poată juca cu terenurile. Problema corupţiei este invocată de statele membre şi în privinţa aderării României la spaţiul comun fără frontiere Schengen. În ciuda eforturilor mai multor politicieni şi europarlamentari români şi străini de a nu lega Mecanismul de Cooperare şi Verificare în justiţie (MCV), Macovei consideră că acest lucru este „normal". 

Atât timp cât spaţiul Schengen este unul de încredere, este „o realitate pe care trebuie să o înţelegem" că aderarea României este legată deMCV.  „Eu am avut întâlniri cu ministrul de Externe, cu şeful misiunii de aici, cu politicieni, cu ambasadori şi am spus că nu e bine, nu e eficient şi credibil să continuăm să spunem că nu e legat de mecanism. Sigur că e legat, iar noi tehnic stăm bine, am investit bani, dar contează care sunt oamenii care accesează şi contează ce fac judecătorii. Dacă nu aplică legile, acest lucru poate afecta toată ancheta, distruge bani şi timp. Toţi suntem într-un lanţ, judecători, procurori, vameşi, poliţişi care au acces la informaţiile din alte ţări Schengen, pentru că suntem într-o mare familie", a mai spus europarlamentarul.

Cetăţenii, cel mai greu obstacol

Corupţia din orice dosar din România rămâne o problemă care trebuie rezolvată de la rădăcini, sau, mai exact, de la alegători. Însă tocmai în cetăţeni Macovei întâlneşte cel mai greu obstacol. „Mă afectează atitudinea oamenilor care explică cum îşi votează primarii sau parlamentarii: «Să fure dar să facă şi pentru noi». Niciodată nu o să accept asta şi nu înţeleg de ce nu ne putem gândi altfel: «Să nu fure şi să facă şi pentru noi», atunci când ne uităm spre candidaţi. Aceasta este cea mai mare dezamăgire şi cel mai greu obstacol", spune Macovei. O astfel de atitudine nu va duce la reforma clasei politice în România, avertizează europarlamentarul.

+

Implicare

Monica Macovei este unul din europarlamentarii români apreciaţi la nivel european căruia i s-au încredinţat mai multe poziţii de consultant pe probleme legate de reforma sistemelor judiciare naţionale sau europene, strategii anticorupţie şi apărarea drepturile omului.

--

Deloc diplomată

E greu să stai de vorbă uneori cu Monica Macovei. Are reţineri faţă de anumite mijloace de informare în masă cu care refuză, sistematic, să vorbească, fie şi atunci când sunt decizii importante pentru România sau legate de teme ori dosare în care a fost implicată mult timp.

„Să nu fie luate încă decizii cu Roşia Montană"

Pe blogul de europarlamentar, dar şi în media românească, Monica Macovei este foarte implicată în dilema exploatării de la Roşia Montană. Protestul său este vizibil, atât cât îi permite dreptul la discurs politic sau opinie personală. Dar nu s-ar putea folosi Macovei şi de specializarea sa de jurist pentru a câştiga această bătălie? În cele din urmă, ea a reuşit să câştige 18 cazuri în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, reprezentând reclamanţi din România.

Monica Macovei este foarte implicată în chestiunea exploatării de la Roşia Montană  Foto: Marian Iliescu

„Am vrut să continui să fac acest lucru pro bono, fără bani, dar potrivit legii române nu am voie să intru într-un proces ca avocat împotriva statului român. Dar sunt organizaţii", spune Macovei. Mai exact, organizaţiile non-guvernamentale au început deja să facă ceea ce europarlamentarului nu-i este permis. Şi anume să dea în judecată statul, unul dintre cazurile câştigate fiind anularea ultimei descărcări de sarcină arheologică la Roşia Montană. „Eu am şi pus o hotărâre irevocabilă Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din 2008 care a fost în urma unui proces intentat şi câştigat de organizaţii non guvernamentale împotriva statului, Ministerului Culturii care a dat aprobarea de descărcare arheologică în 2004", a adăugat Macovei.

 Mai multe contracte şi detaliile din licenţa de exploatare a Roşiei Montane sunt confidenţiale, spune aceasta. Costurile de mediu sunt foarte mari şi trebuie calculate în comparaţie cu beneficiile pe care le-ar aduce aurul. „Mă refer exact la cianură, la cât ar costa, cât s-ar câştiga, la cifre mă refer. Trebuie ascultate ONG-urile, făcute publice toate documentele şi până atunci să nu se ia decizii", a mai spus europarlamentarul.

"Potrivit legii române, nu am voie să intru într-un proces ca avocat împotriva statului român.''

"Trebuie ascultate ONG-urile, făcute publice documentele şi până atunci să nu se ia decizii.''

Curriculum Vitae

- Ministru al Justiţiei în Guvernul României  (2004-2007);
- Avocat în Baroul Bucureşti (din 1997, în prezent nu mai practică).  A pledat în procese la Curtea Europeană a Drepturilor Omului; 
- Expert-consultant pe anticorupţie pentru primul ministru al Macedoniei (2007-2009);
- A primit premiul Parlamentului European „Femeia europeană a anului" (2008).

Activitate în cifre

- Prezenţă la şedinţele de plen: 83%
- Rapoarte amendate -38, printre care „Modernizarea sistemului de achiziţii publice", „Crima organizată în UE", „Stabilirea unui mecanism de evaluare a aquis-ului Schengen", incluziunea socială a populaţiei rrome",
- 72 de discursuri în plen, multe dintre ele privind portofoliul său pe afacerile externe ale UE
- 129 de moţiuni pentru rezoluţii
- 35 de întrebări în plen