Lobbyiştii din UE, consemnaţi la raport

Parlamentul European votează astăzi introducerea unui „registru de transparenţă“ în care lobbyiştii să se înregistreze şi să-şi declare interesele, sub semnătură. Propunerea e sprijinită şi de Comisia Europeană. Noul proiect vine la scurt timp după scandalul „Mită contra amendamente“, în care a fost implicat şi eurodeputatul român Adrian Severin.

Sub umbrela acestui nou registru s-ar afla toate activităţile companiilor de consultanţă, think-tank-urilor, campaniilor şi platformelor care au ca scop influenţarea directă sau indirectă a politicilor sau proceselor de decizie ale instituţiilor europene. Dacă vor să contacteze un eurodeputat sau să trimită scrisori şi să pregătească materiale de opinie despre noile politici europene, să propună amendamente sau noi directive, lobbyiştii trebuie să-şi declare interesele, sub semnătură, în noul registru.

De asemenea, potrivit propunerilor, europarlamentarii nu pot discuta proiecte legislative şi nu pot primi direct materiale de la lobbyişti fără ca aceştia să fi semnat registrul. Acest lucru ar reduce riscul încasării de către aceştia a unor posibile avantaje materiale, precum cele descoperite în cazul „Mită contra amendamente".

Această propunere legislativă aparţine Parlamentului European şi apare la scurt timp după declanşarea scandalului „Mită contra amendamente", în care patru eurodeputaţi, printre care şi românul Adrian Severin, au fost filmaţi cu camera ascunsă în timp ce acceptau să schimbe legi europene contra unor sume de bani. Dacă nu respectă regulile, lobbyiştii ar urma să primească interdicţie de a intra în instituţiile UE. 

Clauză anticamera ascunsă

Publicaţia britanică „The Sunday Times" a înregistrat cu camera ascunsă întâlnirea dintre jurnaliştii deghizaţi în lobbyişti şi europarlamentari, printre care şi eurodeputatul Adrian Severin. Comportamentul lor şi scandalul care a urmat publicării materialelor incriminatorii au pus funcţionarii din instituţiile UE pe gânduri. Comisia şi Parlamentul European vor să sancţioneze acele persoane care folosesc o altă identitate pentru a se înregistra sau pentru a induce în eroare părţile terţe, funcţionarii sau alţi agenţi din UE. Conform proiectului noului registru, acesta ar fi un „comportament inadecvat".

Niciun lobbyist nu ar mai putea să obţină informaţii sau decizii „pe căi lipsite de onestitate sau folosind mijloace de presiune necorespunzătoare". Potrivit propunerii, scopul noului registru este transparenţa întâlnirilor şi a discuţiilor dintre reprezentanţii grupurilor de interese şi politicieni.

Cod de conduită

Propunerea privind un nou cod de conduită al eurodeputaţilor, care va fi şi ea dezbătută astăzi, extinde regulile şi obligaţiile până la asistenţii euroaleşilor. „Entităţile înregistrate nu determină membrii instituţiilor UE, funcţionarii sau alţi agenţi europeni, pe asistenţii sau stagiarii acestora să încalce normele şi standardele de conduită care li se aplică", mai arată raportul PE. 

Divergenţe Parlament-Consiliu

Până în momentul de faţă, doar Comisia şi Parlamentul au căzut de acord asupra necesităţii unui registru pentru lobbyişti. Consiliul deocamdată se abţine. În raportul care va fi prezentat şi supus la vot astăzi, în şedinţa plenară de la Strasbourg, Parlamentul şi Comisia  „regretă faptul că Consiliul nu a devenit încă parte la acord, deşi participarea sa este esenţială pentru a asigura transparenţa în toate etapele procesului de legiferare de la nivelul Uniunii".

Introducerea unui registru obligatoriu nu pare a-i supăra însă pe lobby-işti. Unii dintre aceştia consideră că este necesar ca publicul sau alegătorii europarlamentarilor din toate statele membre să poată vedea, transparent, ce activităţi are euro-alesul lor.

Transparenţă, dar şi confidenţialitate

„Acest registru comun, obligatoriu, este de mult aşteptat, având în vedere că publicul european are dreptul de a verifica dacă atât reprezentanţii aleşi, cât şi cei nonaleşi judecă obiectiv şi că "relaţiile speciale" nu domină procesul legislativ", ne-a spus Ingrid Kylstad, consultant în afaceri publice europene pentru firma de lobby The Brussels Office, din Bruxelles.

„Este, de asemenea, în interesul sectorului afacerilor publice să joace cu toate cărţile pe masă. Un registru comun poate ajuta lobbyul să devină mai puţin „misterios". Însă este important ca săptămâna aceasta, la Strasbourg, să se găsească un echilibru corect între transparenţă şi necesitatea de a menţine un spaţiu în care pot avea loc conversaţii confidenţiale", a continuat ea.

Temerea lobbyiştilor din Bruxelles este însă în legătură cu limitarea accesului în instituţiile europene. Ei spun că acest lucru ar genera discuţii purtate „în spatele cortinei". „Este important ca sistemul de raportare să nu fie prea rigid, astfel încât să nu devină imposibil pentru actori importanţi să poarte discuţii legate de instituţiile europene", a mai spus Kylstad. Trecerea de la registrul deja existent la noua formă de înregistrare ar urma să aibă loc într-o perioadă de 12 luni, potrivit propunerii PE. Registrul va fi revizuit la fiecare doi ani.

Sancţiune: retragerea legitimaţiilor

Nerespectarea regulilor de către reprezentanţii grupurilor de interese înregistraţi - mai arată propunerea PE - poate merge până la suspendarea sau excluderea din registru şi, dacă este cazul, la retragerea legitimaţiilor de acces în clădirile Parlamentului European. Dacă în urma anchetei abaterile vor fi considerate foarte grave, sancţiunea poate merge până la retragerea dreptului companiei de la care provine lobbyistul de a mai trimite vreun reprezentant. Deciziile de acest gen vor fi făcute publice online. De altfel, tot conţinutul registrului va fi valabil, la cerere, în format electronic.

Bani nedeclaraţi pentru lobby

Un raport publicat recent de think-tank-ul internaţional "Friends of Earth Europe", intitulat "Lobby în Bruxelles", analizează câţi bani cheltuiesc marile companii pentru plata lobbyiştilor care îi reprezintă pe lângă instituţiile europene.

Raportul arată că 20 dintre cele 50 cele mai mari companii europene (40%) nu sunt încă înregistrate. În plus, companii bine reprezentate la Bruxelles, precum Nestle sau Vodafone, nu şi-au declarat costurile implicate de activităţile lor de lobby. Majoritatea declaraţiilor de costuri sunt învechite, multe datând din 2008. Informaţii legate de lobbyiştii care au activităţi în prima parte a anului 2010 se publică, cel mai devreme, la mijlocul anului 2011. Raportul mai arată că diferenţele între costurile de lobby declarate în Europa de către marile companii şi cele declarate în SUA sunt foarte mari. De exemplu, în 2008, ING a declarat investiţii de aproape două milioane de euro în această activitate în SUA şi de doar 200.000 de euro în Europa.

Viitoare flagrante, imposibile

„The Sunday Times" a înregistrat cu camera ascunsă întâlnirea dintre jurnaliştii deghizaţi în lobbyişti şi europarlamentari, printre care şi eurodeputatul Adrian Severin. Instituţiile UE vor să sancţioneze, pe viitor, astfel de comportamente.

"E important să se găsească un echilibru corect între transparenţă şi necesitatea de a menţine un spaţiu în care pot avea loc conversaţii confidenţiale."
Ingrid Kylstad
reprezentanta firmei de lobby The Brussels Office