UPDATE Orban la Bruxelles: România este împotriva oricărei legături între capacitatea de absorbţie şi banii din viitorul buget al UE

0
Publicat:
Ultima actualizare:

România este împotriva oricărei legături între rata de absorbţie a unui stat membru UE pe fondurile structurale şi viitoarele alocări din bugetul 2014-2020, a declarat astăzi, în cadrul negocierilor pentru bugetul multianual care au loc în cadrul Consiliului pentru Afaceri Generale, la Bruxelles.

Potrivit lui Orban a fost ridicată, la ultimele negocieri, problema "past performance" - "performanţele din trecut" dar a explicat şi motivele pentru care, cu toate neplăcerile României în privinţa capacităţii de absorbţie, de ce nu este logic ca acest indicator să fie luat în calcul pentru banii din bugetul viitor.

"La care rată de absorbţie să ne raportăm? La cea din 2013? În urmă cu câteva zile depăşisem 9% (iar rata globală a ajuns la 25%). E un indicator care se schimba. Când ne raportam la el? La sfârşitul lui 2012 când mai avem încă 3 ani să facem raportările. Este imposibil sa foloseşti un astfel de indicator", a spus ministrul.

România are în acest moment  cea mai scăzută rată de absorbţie pe fonduri structurale din toate statele membre UE, în uşoară revenire faţă de ritmul de la începutul acestui an.

România, alături de alte 13 state membre plus Croaţia, în principal ţări care beneficiază de fondurile structurale, susţine bugetul propus de Comisia Europeană, consideră că politica de coeziune este un instrument cheie de investiţii şi creştere pe timp de criză. De cealaltă parte, statele UE care contribuie net la bugetul european ar dori ca, din 2014, să-şi reducă, în proporţii mai mari sau mai mici, procentele naţionale.

Orban a anunţat în cadrul Consiliului că reprezentanţi la cel mai înalt nivel din cele 14 state UE ce fac parte din grupul "Prietenii coeziunii" se întâlnesc  pe 1 iunie, la Bucureşti, unde vor decide un punct de vedere comun în negocierile pentru bugetul UE.

Consiliul pentru Afaceri Generale a discutat astăzi detalii privind procedurile de alocare a banilor şi viitoarele reguli ce vor fi aplicate în cadrul politicii de coeziune şi politicii agricole comune. Negocierile legate de sumele pe care fiecare stat membru este dispus să le dea viitorului buget al UE afectează în special aceste două politici. Lor le sunt alocate peste 70% din finanţările de la bugetul UE. 

Investiţiile directe sunt în declin, ne rămân doar banii UE

Preşedintele Bursei de Valori Bucureşti, Lucian Anghel, a explicat săptămâna trecută că banii care intră prin fondurile europene în economia naţională sunt mult mai importanţi în lipsa altor investiţii cu capital străin sau autohton.

"În cadrul negocierilor pentru exerciţiul financiar 2014-2020, România trebuie să pună accentul asupra fondurilor structurale şi de coeziune care au cel mai mare impact asupra creşterii economice. Un grad de absorbţie de 100% a fondurilor europene poate conduce la o creştere a PIB/locuitor exprimat la paritatea puterii de cumpărare de 65% din media UE27 în anul 2020, de la 46% în 2010. Acesta poate fi considerat un nivel minim de convergenţă reală pentru adoptarea euro. Calitatea intrărilor de capital reprezentate de fonduri europene este superioară altor tipuri de capital străin sau autohton (investiţii străine directe, investiţii bugetare realizate din resurse interne etc.)", a spus Anghel, citat de Agerpres.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite