Justiţia română: raport bun, dar Olanda rămâne surdă

Bucureştiul mai are de arătat “multe rezultate în combaterea corupţiei în cazul achiziţiilor publice“, a explicat Ben Knapen, pentru „Adevărul“

Comisia Europeană a publicat ieri un raport favorabil despre Justiţia din România, dar Olanda nu va relua negocierile pe aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen până nu vede două rapoarte bune.

„Progrese sunt vizibile în ambele ţări, în special în România. Este un pas înainte, dar mai sunt multe de făcut. Olanda doreşte două rapoarte consecutive care să indice progrese ireversibile şi de lungă durată în combaterea corupţiei şi crimei organizate. Vom vedea în iulie, după raportul complet al Comisiei Europene", a declarat, pentru „Adevărul Europa", ministrul olandez pentru Afaceri Europene, Ben Knapen. 

Comisia Europeană a prezentat ieri raportul etnic interimar pe Justiţie în privinţa României şi Bulgariei, aflate sub monitorizare în cadrul Mecanismului pentru Cooperare şi Verificare (MCV) încă de la aderare. Olanda, care a blocat aderarea României şi Bulgariei la Schengen, în ciuda presiunilor statelor membre şi a unor lideri importanţi ai instituţiilor europene, a condiţionat reluarea negocierilor în acest dosar de rapoartele lor pe Justiţie. Deşi raportul a fost mai puţin critic decât orice raport de până acum, Olanda rămâne de neclintit.

Pentru România, raportul indică progrese în dosarele de corupţie la nivel înalt, dar precizează că Bucureştiul mai are de arătat „multe rezultate în combaterea corupţiei în cazul achiziţiilor publice", spune  ministrul olandez. Cabinetul său a subliniat: condiţia Olandei pentru a fi de acord cu aderarea deplină la spaţiul Schengen este ca două rapoarte consecutive să fie pozitive.

În privinţa Bulgariei (a cărei aderare la Schengen e legată de a României), Ben Knapen a remarcat funcţionarea unui departament specializat de procurori pentru cazurile de crimă organizată. „Dar Comisia Europeană arată că încă mai sunt probleme în sistemul judiciar din Bulgaria în privinţa numirilor şi promovărilor magistraţilor", a adăugat Knapen.

Excluderea din PDL a lui Sorin Apostu, viceprimarul Clujului, acuzat de corupţie, a fost un exemplu convingător

Comisia: România e pregătită

„Nu veţi vedea Comisia Europeană să pună aceste evaluări în categorii: pozitive sau negative. Nu vom intra în această dezbatere", a spus Mark Gray, purtător de cuvânt al CE, întrebat dacă se poate acorda un „calificativ" cerut de politicienii din Ţările de Jos. „Nu există nicio legătură între monitorizarea pe Justiţie şi aderarea la Schengen a României şi Bulgariei. Cel puţin, ar trebui să li se dea o perspectivă, a precizat Michele Cercone, purtător de cuvânt al Comisarului pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmstrom, invitat special să facă încă o dată precizările necesare.

Potrivit acestuia, România şi Bulgaria sunt pregătitre de aderare. „Dacă statele membre fac legătura politică între monitorizarea pe Justiţie şi aderarea la Schengen, este treaba lor să şi explice. În chestiunea Schengen, miniştrii sunt cei care votează, nu Comisia", a adăugat Cercone.

Corupţie mare, pedeapsă prea mică

La raportul din 2011, una dintre cele mai importante critici ale CE s-a referit la riscul prescrierii faptelor din dosarele de mare corupţie amânate prin ridicarea unor excepţii de constituţionalitate care prelungeau luni întregi termenele. Vestea bună este că, într-adevăr, Curtea Supremă primeşte, aşa cum rar i s-a întâmplat, aprecieri pozitive în raportul CE.

A judecat dosarele de corupţie mai repede, dar pedepsele pe care le-a dat nu sunt convingătoare.  „Înalta Curte a luat măsuri de management şi administrative pentru a asigura o mai mare celeritate (rapiditate, n.r.) în derularea proceselor în cazurile de corupţie la nivel înalt, în special a celor în care exista riscul ajungerii la termenele de prescripţie. Analiza sentinţelor judecătoreşti (...) indică faptul că pedepsele sunt adesea aproape de limita juridică minimă, iar în peste 60 % din cazuri, executarea pedepselor este suspendată", se arată în raport. DNA a continuat să funcţioneze eficient în urmărirea penală a cazurilor de corupţie la nivel înalt. Asta, odată ce şi Curtea Supremă „a accelerat instrumentarea cauzelor".

Achiziţii publice: doar 10 pedepse?

Fraudele la licitaţii, inclusiv achiziţiile publice pe fonduri europene, sunt menţionate în raport. Anul trecut, România a fost nevoită să blocheze aproape şase luni plăţile pe anumite programe din cauza problemelor legate de conflicte de interese şi achiziţii publice. Experţii CE au spus că fenomenul este mult mai mare comparativ cu rezultatele anchetelor pe aceste cazuri, dar că un procent exact va fi calculat pentru raportul viitor.

În privinţa fraudelor la achiziţii publice, CE a contorizat doar cinci condamnări în primă instanţă, iar pentru faptele care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene s-au pronunţat cinci condamnări definitive. „Având în vedere importanţa achiziţiilor publice pentru economia României, e nevoie de eforturi speciale pentru a se garanta faptul că acţiunile în justiţie sunt eficiente şi rapide", menţionează raportul.

Judecarea accelerată a lui Adrian Năstase a ajutat la obţinerea unor aprecieri pozitive din partea Comisiei Europene

Averile nejustificate şi conflictele de interese

La ultimul raport, Comisia a mai cerut României să vină cu sancţiuni care să dea curs hotărârilor Agenţiei Naţionale pentru Integritate (ANI) şi a atras atenţia că asupra mai multor probleme administrative care împiedicau inspectorii ANI să acţioneze. „De la ultimul raport, bugetul Agenţiei a fost majorat semnificativ şi instituţia a atras fonduri UE importante. ANI a depistat 18 cazuri de averi potenţial nejustificate, în valoare totală de 5,7 milioane de euro  şi 118 cazuri de incompatibilităţi", precizează raportul, subliniind astfel progrese pe care le-a făcut ţara noastră de la ultimul raport. CE mai menţionează că, în noiembrie anul trecut, un politician (n.r. - Sorin Apostu, PDL) a fost exclus din partidul din care făcea parte în momentul în care a fost lansată împotriva lui o anchetă penală privind corupţia la nivel înalt.

„Acesta a fost considerat un exemplu convingător de asumare eficace a răspunderii publice. Alţi şase parlamentari condamnaţi în cazuri de corupţie participă în continuare, ca membri activi, la şedinţele Legislativului", mai arată raportul. CE susţine că, dacă Parlamentul României ar aproba legea privind confiscarea extinsă, în forma propusă, aceasta ar consolida considerabil caracterul disuasiv al pedepselor.

Inspecţie şi manageri-problemă

Este însă pusă la îndoială capacitatea Consiliului Superior al Magistraturii de a asigura integritatea şi răspunderea magistraţilor. Într-un caz important de suspiciune de corupţie la nivel înalt (n.r. - cazul magistratului Gabriela Bîrsan de la Înalta Curte de Casaţie), autorităţile judiciare nu l-au demis pe judecătorul în cauză dintr-o poziţie de conducere. Preşedinte al CSM la acel moment, Horaţiu Dumbravă a precizat ieri, pentru „Adevărul", că nu există cadru legal pentru o astfel de măsură. „Personal am cerut în mod public demisia judecătorului în cauză. Nu există un cadru legal prin care CSM să poată revoca din funcţia de conducere un magistrat cercetat pentru corupţie. În 2011 am cerut ministrului Justiţiei iniţierea unei modificări legislative astfel încât un magistrat, soţul sau o rudă apropiată care este cercetată pentru corupţie să nu mai poată soluţiona cauze penale. Propunerea nu a fost primită", a spus Dumbravă.

Anchete disciplinare în acest caz au fost suspendate ulterior, pe motiv că este în curs o anchetă penală. „Acest caz arată deficienţe clare în capacitatea factorilor de decizie din sistemul judiciar de a lua măsurile cuvenite în cazul aducerii unor atingeri grave reputaţiei magistraţilor", a mai arătat raportul CE pe Justiţie.

"Olanda doreşte două rapoarte consecutive care să indice progrese ireversibile şi de lungă durată în combaterea corupţiei şi crimei organizate.''
Ben Knapen
ministrul olandez  pentru Afaceri Europene

Laude pentru DNA

Au fost pronunţate 158 de hotărâri judecătoreşti definitive în cazuri sesizate de DNA, în comparaţie cu 85 în 2010, care au vizat politicieni şi de funcţionari de rang înalt.

Punctele-cheie din raport

Puncte bune:

- Curtea Supremă a trecut la judecarea dosarelor de mare corupţie şi a evitat riscul ca în cazuri să se împlinească termenele de prescripţie.
- S-au înregistrat progrese în Parlament în ceea ce priveşte proiectul de lege privind confiscarea extinsă.
- DNA şi ANI au continuat să instrumenteze o serie de cazuri importante, referitoare la un număr semnificativ de politicieni şi funcţionari de rang înalt.
- Noile legi privind numirea magistraţilor la Înalta Curte şi privind răspunderea disciplinară a magistraţilor sunt mai clare.
- Codul civil a fost pus în aplicare fără probleme.
A fost redactată o amplă strategie naţională anticorupţie.

Ce mai trebuie făcut

- Pregătirile noului Cod penal şi a celui de procedură penală ar trebui să pună accent pe recrutarea de personal şi reechilibrarea resurselor alocate instanţelor.
- Capacitatea factorilor de decizie din sistemul judiciar de a soluţiona problemele legate de integritatea şi răspunderea magistraţilor este pusă sub semnul întrebării.
- Hotărârile în procese-cheie vor trebui să contribuie şi mai mult la descurajarea corupţiei la nivel înalt.
- Strategia naţională anticorupţie are nevoie de o susţinere politică fermă.  Sunt necesare rezultate mai convingătoare în recuperarea bunurilor provenite din săvârşirea de infracţiuni.

Cele mai dure critici

- Pedepsele  în cazurile de corupţie la nivel înalt rămân adesea aproape de limita juridică minimă, iar în peste 60 % din cazuri executarea pedepselor este suspendată.
- Într-un caz important de suspiciune de corupţie la nivel înalt, autorităţile judiciare nu l-au demis pe judecătorul în cauză dintr-o poziţie de conducere. Acest caz arată deficienţe clare în capacitatea managementului sistemului judiciar.
- Şase parlamentari condamnaţi în cazuri de corupţie participă în continuare, ca membri activi, la şedinţele Legislativului.