Frica de imigranţi/Cine îi mai vrea: Franţa spune „nu“, Germania zice „da“

Franţa încearcă să reducă numărul de meserii accesibile imigranţilor, în timp ce Germania caută  soluţii de flexibilizare a angăjării imigranţilor, pentru a acoperi deficitul de muncitori calificaţi. Până în 2025, arată un studiu, Germania va avea 3,5 milioane de locuri de muncă neocupate. Berlinul cheamă muncitorii calificaţi de pe alte continente.

Cu un an înainte de alegerile prezidenţiale din Franţa, tema imigraţiei, intens folosită de preşedintele Nicolas Sarkozy, revine în atenţia opiniei publice. „Eroul„ principal al acţiunii este acum ministrul de Interne, Claude Guéant. Un proiect al acestuia prevede reducerea listei de meserii deschise în prezent imigranţilor, de la 30 la 15. Asociaţiile profesionale, sindicatele şi opoziţia denunţă măsura pe care o considerată „inutilă, de natură electorală". Principalele sectoare vizate sunt  domeniul informatic şi construcţiile.

CITEŞTE pe adevarul.es ultimele noutăţi legate de măsurile fără precendent impuse de Spania pe piaţa muncii

Ce se ascunde în spatele acestei propuneri

În primul rând, măsura Ministerului francez de Interne vizează doar meserii la care ar urma să fie restricţionat accesul persoanelor din afara UE. Obiectivul măsurii: reducerea la jumătate a imigraţiei legale anuale pe piaţa forţei de muncă franceze, care se cifrează, potrivit instituţiei menţionate, la circa 20.000 de persoane pe an. În realitate, numărul acestora este sub 4.000,ceea ce, pentru o ţară ca Franţa, este „nesemnificativ", spune Raymond Chauveau, sindicalist la CGT.

Lista conţine meserii care sunt puţin vizate de imigranţii noneuropeni, fiind prea tehnice sau prea specializate. Lista în cauza a fost adoptată în ianuarie 2008 şi ea include aşa-zisele meserii „sub tensiune" şi se referă la domeniile în care există lipsă de mână de lucru: desenatori tehnici, şefi de şantier, geometricieni, agenţi de asigurări, instalatori de ascensoare.  Annette Huraux, membră a asociaţiei Cimade, care sprijină imigranţii străini, consideră lista inutilă, pentru că „nimeni nu aplică pentru meserii aşa specializate". „Străinii caută un job în comerţ, servicii de curăţenie, servicii pentru persoane în vârstă sau cu mobilitate redusă, hoteluri sau restaurante şi foarte rar în domeniul electronic!", spune Huraux.

Imigraţia cu caracter familial

Ministrul nu îi vizează doar pe noneuropeni. Sunt vizaţi indirect şi cetăţenii europeni care caută un loc de muncă în Franţa, câtă vreme el se pronunţă  împotriva „comunitarismului, pentru că francezii trebuie să se simtă în Franţa, la ei acasă".  „Imigraţia pentru a munci este restricţionată, dar cea cu caracter familial a devenit principala cale de acces pepiaţa forţei de muncă în Franţa", se arată în ultimul raport al Înaltului Consiliu francez pentru Integrare (HCI).

Potrivit acestuia, documentul trece în revistă 20 de ani de politică de integrare franceză şi caută răspunsuri la întrebarea: este Franţa capabilă să mai integreze imigranţii? Raportul HCI arată că descendenţii imigranţilor sunt mai instruiţi decât părinţii lor, majoritatea imigranţilor - între 4 şi 6 milioane de persoane - devin proprietari şi vor să capete cetăţenie franceză. Pe de altă parte, fluxul migrator este prost gestionat şi există probleme cu cartierele sărace şi scăderea numărului de credite pentru cumpărarea de locuinţe.

Deşi piaţa forţei de muncă este oficial închisă pentru imigranţi, prin căsătorie şi regruparea familiei circa „100.000 de persoane „ajung pe piaţa forţei de muncă din Franţa, mai spune raportul menţionat. „O cifră mult timp tabu, pentru că migraţia lucrătorilor s-a transformat în migraţia persoanelor", explica HCI. Acesta propune ca referinţă măsurile autorităţilor olandeze şi daneze, pentru limitarea accesului pe teritoriul francez a partenerului străin, prin impunerea „aceloraşi condiţii de resurse şi locuinţă".

Germania caută muncitori

De cealaltă parte a Rinului, Germania este ameninţată de o penurie semnificativă de personal calificat, susţine un studiu recent realizat de Cabinetul McKinsey. Potrivit documentului, până în 2025, deficitul în Germania va depăşi pragul de cinci milioane de locuri de muncă, din care jumătate vor fi posturi pentru persoane cu înaltă calificare. Economia în continuă expansiune a Germaniei va avea, în total, 3,5 milioane de slujbe vacante, până în 2025. Numărul ofertelor de muncă a crescut în primul trimestru al anului, cu 38%, potrivit Institutului de cercetari al Biroului Federal pentru Muncă (IAB) - există anumite domenii în care penuria de mână de lucru înalt calificată e vizibilă. Patronatul şi guvernul caută soluţii: stimularea imigraţiei prin instaurarea de condiţii mai suple decât cele actuale, dinamizarea for­mării profesionale şi încurajarea revenirii la muncă a femeilor după concediul de maternitate.

Doar anul acesta, vor exista 70.000 de locuri vacante pentru stagiari. Însă studiul citat, realizat de Institutul pentru cercetare şi angajare, indică faptul că, şi dacă ar exista un influx de 100.000 de imigranţi pe an, în 2025 tot vor fi 3,5 milioane de locuri de muncă neocupate. Problemele companiilor sunt tot mai mari: de pildă, companiile din estul Germaniei găsesc extrem de greu tineri pe care să îi angajeze, deoarece numărul tinerilor care-şi termină studiile s-a înjumătăţit din 2005 până în prezent, potrivit preşedintelui Camerei de Comerţ Germane, Heinrich Driftmann. Iar unii sunt foarte prost pregătiţi: „20% din cei care termină şcoala nu ştiu să citească, să scrie ori să socotească suficient de bine", spune acelaşi oficial.

Imigranţi „cu creier"

Ministrul german al Muncii, Ursula von der Leyen, a explicat că Germania încearcă să convingă Europa să adopte o politică de imigraţie comună:  „Noi, în UE, trebuie să reglementăm condiţiile în care inginerul din Canada, doctorul din Israel sau specialistul IT din India pot veni la noi, în Europa".