Greşelile Bruxelles-ului pe fonduri structurale

Multe întârzieri şi erori în gestionarea fondurilor europene au determinat rate de absorbţie reduse în unele ţări UE, iar europarlamentarii au pregătit pentru viitorul buget 2014-2020 noi reguli.

Eurodeputatul german Michael Theurer a prezentat Parlamentului European greşelile frecvente care s-au făcut în ultimii ani în cheltuirea fondurilor UE şi a propus mai multe măsuri pentru bugetul 2014-2020. Atacată din toate părţile de marii contributori, pe fondul crizei datoriilor, Comisia Europeană găseşte cu greu explicaţii pentru ratele de absorbţie extrem de mici în unele state membre.

Un astfel de exemplu este România, cu cel mai mic procent de cheltuire a fondurilor structurale din UE. Statele membre, sub presiunea menţinerii sub control a deficitelor, propun ca cei care nu au reuşit să cheltuiacă să nu mai primească bani. Această poziţie nu este bine văzută la Bruxelles. În rândul eurodeputaţilor, părerile sunt împărţite.

Ieri, la Strasbourg, s-a prezentat primul raport privind viitoarea politică de coeziune, document care a evidenţiat principalele greşeli din actuala perioadă de programare. Întârzieri, prea mult control, proceduri prea complicate, lipsă de coerenţă a Comisiei Europene, deficienţe de fonduri şi resurse administrative puţine au fost principalele cauze ale ratelor mici de absorbţie, potrivit raportorului german. 

Primele întârzieri au apărut în perioada de programare, au urmat cele generate de recesiune şi, implicit, de cofinanţări. Alte întârzieri au fost cauzate de diferenţele legislative UE - state membre care au trebuit reglate şi de cerinţa Bruxelles-ului, care a vrut noi instituţii pentru gestionarea programelor operaţionale la nivel naţional şi regional. „Capacitatea de absorbţie nu este un parametru, ci o variabilă. Aceasta diferă în mod considerabil în diferitele state membre şi, prin urmare, sunt necesare soluţii individuale", a susţinut raportorul.

Ce facem cu cei care nu ştiu să folosească banii

Theurer a invitat Comisia să se implice mai mult în asistenţa pe care o acordă statelor membre ale căror rate de absorbţie sunt sub media UE, cum este cazul României. Asistenţa trebuie acordată până când ţările în cauză ajung la un nivel de expertiză suficient pentru a produce rezultate sigure. O altă soluţie se referă la schimbul de bune practici între statele membre prin reţele de schimb şi forumuri, atât pentru autorităţi, cât şi pentru beneficiari: platformă online, programe de înfrăţire, sistem informatic uniform pentru utilizarea fondurilor. De asemenea, raportorul propune "un sistem de alertă timpurie cu privire la ratele de absorbţie" şi un raport anual pe această temă, astfel încât statele membre şi euroaleşii să ştie cum şi cât s-a cheltuit din fondurile structurale.

Executivul european trebuie să organizeze o dezbatere mai deschisă legată de măsurile pe care le are în vedere pentru accelerarea absorbţiei fondurilor structurale şi de coeziune, se mai arată în document. Potrivit acestuia, Comitetul Regiunilor, care are acum doar rol consultativ, ar trebui să dea un aviz anual referitor la capacitatea de absorbţie a tuturor statelor membre.

Recomandare

Comisia Europeană trebuie să se implice mai mult, să ajute statele care nu reuşesc să folosească banii UE, să revizuiască nivelul de cofinanţare şi să evite întârzierile frecvente care blochează acum multe proiecte. Politica de coeziune beneficiază de o parte însemnată din bugetul UE - o treime - şi are o valoare de 347 de miliarde de euro pentru perioada 2007-2013.