Grecia: durerile de după planul de salvare

Grecia a primit un plan excepţional de salvare, unic în istoria Europei, e păsuită de datorii şi primeşte bani cu dobândă redusă, dar acum trebuie să ia măsuri dureroase. Grecia începe lupta cu evaziunea fiscală, însă va trebui să convingă populaţia să plătească mai multe taxe şi să restructureze sectorul public fără salarii compensatorii. 

După ce liderii europeni ­s-au înţeles cum să salveze Grecia, ministrul elen de Finanţe, Evangelos Venizelos, a explicat, la Washington, ce va face Atena ca să reducă datoria şi să dovedească faptul că va putea returna facilităţile pe care UE i le oferă acum.  Mesajul viza investitorii, care acum sunt în mare căutare în Grecia. 

Atena, a spus Venizelos, a trebuit să intervină la toate nivelurile: fiscal, prin reducerea deficitului, rezolvarea problemei datoriei publice, organizarea unui sistem fiscal modern şi a unei administraţii fiscale eficiente. La nivelul economiei reale, Grecia trebuie să reducă drastic economia gri şi să oprească evaziunea fiscală. La nivelul de model de dezvoltare, Grecia va face modificări structurale, care să facă economia competitivă. Acest lucru presupune eliminarea restricţiilor din mediul de afaceri şi comerţ, reducerea costurilor administrative şi birocraţia structurală depăşită, stabilitatate legislativă şi transformarea Greciei într-o ţară favorabilă investitorilor.

De exemplu, în Grecia există nu mai puţin de 128 de meserii "închise". Una dintre ele este taximetria. Obţinerea unei licenţe de taximetrie presupune costuri uriaşe pentru cineva care vrea să intre în breaslă. Licenţa este păstrată "în familie" şi lăsată moştenire. Liberalizarea licenţelor a dus la proteste ale şoferilor de taxi care au ameninţat că blochează străzile.

Ajustarea economiei greceşti, pe toate palierele, ar trebui să aibă ca rezultat reducerea drastică a deficitului fiscal în doar trei ani. Aceasta înseamnă o tranziţie de la un deficit fiscal de 15,5% în 2009, la excedent în 2012. Prin urmare, a mai spus ministrul grec de Finanţe, e nevoie de "o scădere dramatică a cheltuielilor publice şi de creşterea dramatică a veniturilor statului".

Planul de şomaj public

Modificările structurale sunt măsurate şi prin ajustarea cheltuielilor publice. Aceasta  înseamnă, potrivit angajamentelor Greciei din acordul cu FMI, reducerea ocupării forţei de muncă în sectorul de stat cu 150.000 de angajaţi, ceea ce reprezintă un procent de 20%. Aceste reduceri vor fi făcute în următorii patru ani. Angajaţii care îşi vor pierde locurile de muncă vor fi cei din unităţile publice care se vor închide sau comasa. Excesul de funcţionari publici va fi trecut într-un aşa-numit şomaj tehnic, iar grecii s-au angajat că timpul petrecut „în rezervă" de cei disponibilizaţi nu va depăşi 12 luni, nu va însemna cheltuieli mai mari de 60% din salariul pe care aceştia l-au avut şi nu vor fi făcute plăţi compensatorii.

Salarii mici şi libere de taxe

Însuşi ministrul de Finanţe recunoaşte problemele care au generat, ani întregi, datorii şi care au fost rezolvate până nu de mult doar prin intervenţia statului. Sistemul de ocolire a plăţii taxelor a dus la situaţii paradoxale. "În Grecia există bogăţie, există proprietate şi venituri, există resurse naţionale pentru creştere economică, există  şi un sector imobiliar public important şi unul şi mai mare aparţinând domeniului privat: persone fizice sau companii; există de asemenea  venituri mari şi medii care nu sunt impozitate, dar şi anumite venituri mici netaxate. Există însă şi salariaţi sau pensionari cu venituri medii, între 12.000 şi 50.000 de mii de euro, care sunt însă suprataxate", a spus  Venizelos. 

Impozite de numai 9%

Haosul din sistemul fiscal a dus la situaţia în care veniturile grecilor, cele declarate, sunt impozitate cu aproximativ 9%. "Din 100 de miliarde de euro venituri declarate oficial de contribuabili anual, doar 30 de miliarde sunt impozitate cu o rată medie de 30%. Acest lucru înseamnă venituri de aproximativ 9 miliarde de euro. În traducere liberă înseamnă că taxarea medie a veniturilor declarate de contribuabili în Grecia este de numai 9%", a explicat Venizelos la Washington.  În cazul în care venitul anual înregistrat oficial va creşte cu 30% şi dacă toate acestea sunt impozitate cu cel puţin 15%, câştigul la bugetul de stat ar însemna  19,5 miliarde de euro, prin urmare o mare uşurare pentru problemele fiscale ale Greciei. 

Agenţii de stat închise

Închiderea a cel puţin 1.500 de unităţi publice considerate „neesenţiale", multe din subordinea ministerelor sau din domeniul protecţiei sociale, este un alt angajament al Greciei. „Vom revizui funcţionalitatea şi costurile tuturor unităţilor publice şi le vom închide pe cele care nu au o funcţie esenţială sau ale căror atribuţii se suprapun", arată Grecia în acordul cu FMI.

150.000 de angajaţi din sectorul de stat  vor fi trimişi în şomaj în următorii patru ani, fără plăţi compensatorii.