VIDEO Grecia și UE în jocul nervilor

Premierul grec George Papandreu, la intrarea în Parlamentul de la Atena

Tăcerea care s-a așternut la ultimul consiliu european peste discuțiile dintre Grecia și restul statelor din zona euro prevestește furtuna. UE nu reușește să găsescă o soluție comună pentru Grecia, iar Atena trebuie să ia măsuri imediate de austeritate sau va falimenta, consideră experți de la Bruxelles.

Liderii statelor membre ale Uniunii Europene, reuniți joi (23 iunie) și vineri (24 iunie) la Bruxelles nu au reușit să cadă de acord asupra unei poziții comune față de criza economică din Grecia, care, fiind în zona euro, afectează toate statele cu aceeași monedă europeană. La sfârșitul acestei săptămâni, Parlamentul grec ar trebui să adopte o serie de măsuri de austeritate, mai ales în privința privatizării activelor statului, şi a reducerii deficitului bugetar.

"În această săptămână Grecia se confruntă cu un moment critic. Atât viitorul ţării, cât şi stabilitatea financiară din Europa sunt în joc. Am să respect pe deplin prerogativele şi suveranitatea parlamentului elen în cadrul dezbaterii în curs de desfăşurare. Şi am încredere că liderii politici greci sunt pe deplin conştienţi de responsabilitatea care se află pe umerii lor, pentru a evita un faliment," a avertizat marți (28 iunie) comisarul european pentru afaceri monetare, Olli Rehn.

Problema statelor mai puternice din zona euro, precum și problema Greciei este că liderii lor nu sunt sinceri, susține un cunoscut expert politic și economic din Bruxelles, Janis Emmanouilidis. "Nu sunt sinceri cu poporul, nu spun că ei cunosc foarte bine ce se va întâmpla dacă nu se ia o anumită decizie. Ei știu cât de gravă este situația. Trebuie să se înhame la un drum și să spună și poporului unde vor să ajungă. Singura soluție, și nu au încotro, este să fie sinceri cu electoratul național - atât grecii, cât și nemții sau franceziii - și să fie sinceri între ei," spune Emmanouilidis.

Şi solidaritatea are limite

Relația dintre statele din zona euro și Grecia este una "foarte fragilă și periculoasă", explică expertul think-tank-ului European Policy Centre.

Pe de-o parte, liderii zonei euro nu reușesc să adopte o politică comună pentru a ajuta Grecia. "Ultimul summit european nu a fost stăpânul propriei agende politice," spune expertul francez Jean-Jacques Mevel. "(Liderii statelor membre) Au reușit doar să nu se certe în public, dar nu cred că au avut vreo realizare," mai spune acesta. Mai mult, Sarkozy susținea, de curând, că nu are de gând să ajute țările cu problemele pe care le au încă dinainte de aderarea la UE - birocrația excesivă din Grecia, care a dus la evaziuni fiscale și la adâncirea în criza economică.

Pe de altă parte, Grecia mizează pe faptul că, dacă ar fi lăsată să falimenteze, acest lucru ar afecta toate statelele euro. "Falimentarea Greciei aduce, de la sine, foarte multe riscuri," susține Emmanouilidis, Oamenii ar spune: "Îmi aduce aminte aminte de Argentina - deși situația este foarte diferită".

O astfel de atitudine din partea Greciei este, însă, "riscantă", susțin experții economici. Atena nu se poate baza doar pe acest as din mânecă. "Solidaritatea statelor membre față de Grecia are și ea limitele ei," afirmă Emmanouilidis.

Falimentarea Greciei este respinsă de actori-cheie din zona euro. Spre exemplu, Președintele Băncii Centrale Europene(BCE), Jean-Claude Trichet a declarat, în mai rânduri, că un faliment grecesc nu este o opțiune. "Consilierii financiari ai lui Merkel (cancelarul Germaniei), precum și Mario Draghi, viitorul președinte al BCE nici nu se gândesc la varianta unui faliment," mai spune Emmanouilidis.

Posibile scenarii

Zvonul că Grecia ar putea părăsi zona euro se vehiculează de peste o lună prin capitala Europei și în restul capitalelor europene. Experții politici de la Bruxelles analizează această opțiune, politicienii fac declarații publice și economiștii își exprimă îngrijorarea.

Spre exemplu, miliardarul și economistul maghiar-american George Soros a declarat ieri (27 iunie) că ieșirea "unei țări" din zona euro este inevitabilă. "Suntem ameninţaţi de un colaps financiar care a început în Grecia, dar care se poate răspândi cu uşurinţă în jur," a spus Soros.

Boris Johnson, primarul Londrei, a declarat de curând, de asemenea, că o retragere a Greciei din zona euro este un scenariu posibil.

Publicația germană Der Spiegel informa la începutul lunii iunie despre o întâlnire secretă a miniștrilor de finanțe din zona euro la Luxembourg, o întâlnire urgentă, stârnită de zvonuri că Grecia ar putea renunța la moneda europeană.

Ministrul de finante Wolfgang Schäuble, consilier al cancelarului conservator Angela Merkel din Uniunea Creştin-Democrată (CDU) şi Jörg Asmussen, un secretar de stat influent în Ministerul Finanţelor, au fost cei doi reprezentanți la întânirea secretă din partea Germaniei - motorul economiei zonei euro.

Conform estimărilor ministerului german de finante, o nouă monedă grecească, care ar lua locul euro, s-ar putea devaloriza la circa 50 la sută, ceea ce ar duce la o creştere drastică a datoriei naţionale greceşti.

Conform calculelor lui Schäuble, deficitul naţional al Greciei ar creşte, după o astfel de devalorizare, la 200 la sută din produsul intern brut. "O restructurare a datoriei ar fi atunci inevitabilă," avertizau experții în scrisoarea secretă. Cu alte cuvinte: Grecia ar putea da faliment.

Soluții

O altă soluție pentru evitarea unui astfel de scenariu în Grecia este reducerea ratelor dobânzii pentru împrumuturile de zeci de miliarde de euro. "Liderii deja s-au decis la o reducere de la 5% la 4%, iar în cazul Irlandei nu s-a pus problema unui astfel de favor," spune directorul think-tank-ului european European Policy Centre, Hans Martens.

Există, de asemenea, mai multe variante pentru a determina o creștere economică în Grecia. Se discută posibilitatea unui "mini-Plan Marshall" , idee care aparține președintelui zonei euro, Jean-Claude Junker. Acesta susține accelerarea accesului la fondurile UE deja oferite Greciei, propunere care se bucură și de sprijinul preşedintelelui Comisiei Europene, José Manuel Barroso şi care a fost parţial aprobată în timpul summit-ului european din 23-24 iunie.

Care este poziția României? 

Urmărește aici declarațiile președintelui Băsescu după consiliul european din 23-24 iunie: