Graniţele României, păzite şi de poliţişti europeni

„Cardinalul“ Claude Guéant – ministrul de Interne francez – a explicat ieri că Franţa a propus un dispozitiv format din poliţişti europeni care să fie detaşaţi la graniţele României. Franţa va reîncepe programele de reinserţie socio-economică pentru rromii care părăsesc de bunăvoie Hexagonul.

România nu este încă pe deplin pregătită pentru aderarea la spaţiul Schengen, dar Franţa este dispusă să ne ajute pentru a întruni criteriile tehnice. Acesta este, în esenţă, mesajul transmis, astăzi, la Bucureşti, de ministrul de Interne francez, Claude Guéant, după întâlnirea cu omologul român, Traian Igaş. Printre propunerile discutate cu românii s-a numărat trimiterea de poliţişti de frontieră din alte state UE la graniţele României.

„Un anumit număr de criterii tehnice trebuie îndeplinite, este o chestiune care interesează pe toate cele 27 de state ale UE şi ea va fi adusă în discuţie în cadrul Consiliului European. Franţa este dispusă să ajute practic România pentru ca aceste criterii să fie îndeplinite. Ne-am gândit la un dispozitiv de prezenţă a ofiţerilor de poliţie din diverse ţări care să fie detaşaţi pe lângă serviciile româneşti de protecţie a frontierelor. Trebuie să găsim capacitatea de a reuni toate ţările UE", a explicat oficialul francez.

Propunerea privind echipele de poliţişti europeni a fost formulată chiar de România, în urmă cu circa trei luni, a declarat, pentru „Adevărul" Marian Tutilescu, secretar de stat în MAI şi şef al Departamentului Schengen. Propunerea viza trimiterea de poliţişti din alte state membre UE (Germania, Franţa, Olanda) care să lucreze împreună cu cei români, inclusiv pentru limitarea imigraţiei ilegale, pentru a se asigura că România este pe deplin pregătită pentru aderarea la Schengen. Abia acum însă, odată cu dezgheţul relaţiilor dintre România şi Franţa, ea ar fi fost acceptată de administraţia de la Paris.

Suntem gata şi nu prea, spun oficialii francezi. Pastila administrată României a fost însă îndulcită puţin. „Franţa îşi reafirmă convingerea că România trebuie să intre în spaţiul Schengen". De asemenea, „Administraţia franceză" ştie că autorităţile române au făcut deja eforturi considerabile, e adevărat, pe plan tehnic.

Dispozitivul de informaţii Schengen este deja activ şi funcţional, iar dispozitivele tehnice de supraveghere a frontierei sunt şi ele gata. Avem încredere în evaluarea tehnică făcută de instituţiile europene, dar trebuie să ne asigurăm şi trebuie să fim cu toţii conştienţi că România în momentul în care va intra în spaţiul Schengen va juca un rol foarte important pentru că va fi gardianul uneia dintre porţile de intrare în spaţiul Schengen", a spus Claude Guéant.

Totuşi, întrebat, concret, dacă Franţa se va opune în continuare aderării României la Schengen şi dacă mai există şanse ca ţara noastră să adere anul acesta, ministrul francez a ocolit răspunsul: „Nu pot vorbi în numele tuturor celor 27 de state. Decizia trebuie să fie comună". Pentru a-şi explica opoziţia faţă de aderarea României, Franţa a invocat până în prezent vulnerabilităţile la graniţa cu Republica Moldova, sub pretextul că Bucureştiul acordă cu uşurinţă paşapoarte cetăţenilor moldoveni, dar şi corupţia, taxată de rapoartele pe justiţie ale Comisiei Europene.

Cooperare împotriva delincvenţilor

Schengen nu a fost singurul subiect pus pe masă de ministrul francez. Franţa şi România îşi vor spori cooperarea poliţienească şi judiciară pentru a rezolva problema celor câtorva zeci de mii de infractori care „pătează" imaginea a milioane de români.

România va trimite mai mulţi poliţişti pentru a ajuta poliţia franceză (în prezent, există 16 poliţişti români la Paris şi se vor mai duce 11, în luna mai), dar şi magistraţi care să facă munca poliţiştilor „mai eficace". Aceasta pentru că, spune Claude Guéant, Parisul se confruntă cu o creştere a infracţiunilor cu autori români. Oficialul a citat însă o statistică veche şi controversată: în 2010 au fost de trei ori mai multe infracţiuni comise de români decât în 2008. Adică 4.162.

În plus, 30% dintre minorii care sunt implicaţi în infracţiuni la Paris sunt români. O altă decizie anunţată de ministru la Bucureşti este reactivarea programelor privind ajutorul pentru persoanele care se repatraiză din Franţa, pentru a le reintegra în activitatea economică din România. O vreme, rromii au primit din partea Franţei ajutor financiar pentru a creşte vaci şi porci. Însă ambasadorul francez a descoperit, într-o vizită în una din zonele de inserţie, că animalele fuseseră în mare parte mâncate.

Tunurile pe imigraţie

Franţa va restrânge semnificativ numărul imigranţilor legali, inclusiv al celor din state UE. Într-o primă etapă, va reduce numărul lor cu 20.000 anual (de la 200.000 la 180.000), a precizat, zilele trecute, acelaşi Claude Guéant. Ieri, un alt ministru francez a venit şi cu alte precizări referitoare la reducerea imigraţiei. Franţa va reduce lista meseriilor la care au acces imigranţii, a explicat ministrul Muncii, Xavier Bertrand.

Este soluţia pentru dificultăţile de recrutare, spune Bertrand, iar prioritatrea este „formarea celor care caută un loc de muncă pentru ocuparea acestor posturi".  Decizia din 2008 (care îi priveşte şi pe români) stabileşte o listă de aproximativ 30 de meserii, pentru care dificultatea de recrutare justifică recurgerea la cetăţeni din alte ţări, fără ca situaţia locurilor de muncă să fie afectată.

Ministrul nu a fost în măsură să ofere o estimare cu privire la această diminuare a recurgerii la muncitori străini. El a precizat că „imigraţia legată de muncă" reprezintă „puţin peste 20.000 de persoane". Este prima dată din 2007 că Guvernul de la Paris îşi afişează intenţia de a reduce imigraţia legală. Până în prezent a privilegiat lupta contra imigraţiei ilegale. 

"Din punct de vedere tehnic şi uman, România este pregătită pentru aderarea la Schengen.
Traian Igaş
ministrul Administraţiei şi Internelor

Claude Guéant, „cardinalul" lui Sarkozy

Guéant a fost numit de Sarkozy la sfârşitul lui februarie ministru de Interne, atribuţiile sale fiind extinse – este şi ministru al Teritoriilor de peste mări, al colectivităţilor teritoriale şi al Imigraţiei. Încă din 2007, a fost unul dintre cei mai apropiaţi colaboratori ai lui Sarkozy, motiv pentru care i se spune şi „cardinalul“. 

Până la numirea ca ministru de Interne (2007-2011) a fost secretar general al Preşedinţiei franceze. Din 1993 până în 2002. Într-o singură lună, a avut mai multe poziţii controversate asupra imigraţiei şi a musulmanilor. „Este adevărat că numărul în creştere al credincioşilor musulmani şi anumite comportamente reprezintă o problemă“, declara Guéant, la începutul lui aprilie.

Vot masiv pentru România şi Bulgaria în PE

Parlamentul European va vota cu o largă majoritate pentru admiterea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen. Atât liderul grupului popularilor ( PPE), francezul Joseph Daul, cât şi liderul socialiştilor (S&D), germanul Martin Schultz, afirmă că vor vota pentru. Dar nu se ştie dacă aceasta va ajuta cele două ţări să adere.

„Eu sunt francez prin naştere şi european prin spirit. Aşa cum i-am spus şi preşedintelui Băsescu atunci când am fost la Bucureşti: regulile trebuie respectate şi nu poate fi vorba despre impunerea altora noi acum. I-am transmis asta şi prim-ministrului ţării mele. Iar eu cred că Parlamentul se va pronunţa pentru admiterea României şi Bulgariei, cu o largă majoritate", ne-a declarat Joseph Daul. „Există criterii şi dacă acestea sunt respectate, cele două ţări trebuie să fie admise în spaţiul Schengen. Problema este că guvernele privesc mai mult spre frontul intern. Şi din acest punct de vedere, pentru anumite guverne nu este foarte atractiv să fie de acord cu admiterea României în spaţiul Schengen", a declarat, la rândul lui, liderul S&D, Martin Schultz.

Instituţii europene contra State membre?

Rolul Parlamentului European este, însă, unul consultativ. Statele membre vor trebui să voteze în unanimitate şi, dacă una dintre ţări se va opune, procesul de aderare va fi blocat. Franţa, Germania şi Olanda s-au declarat, până acum, împotriva primirii României în spaţiul Schengen. Liderii celor mai numeroase grupuri politice din Parlamentul European se pronunţă pentru transferarea deciziei privind legislaţia Schengen, din sfera interguvernamentală în cea comunitară, caz în care rolul Parlamentului ar fi decisiv.

„Tratatul de la Maastrict a stabilit patru mari libertăţi de circulaţie: a bunurilor, a capitalurilor, a serviciilor şi a persoanelor. Primele trei fac parte din legislaţia comunitară. Libertatea de circulaţie a persoanelor, deci şi spaţiul Schengen, nu fac parte din legislaţia comunitară, ci din legislaţia statelor membre, iar aici deciziile se iau în unanimitate. Aceasta este problema şi de aceea noi am fost întotdeauna pentru includerea legislaţiei Schengen în cea comunitară.

Dar statele membre sunt puternic împotrivă. Nu sunt ambasadorul Germaniei şi nu vă pot da detalii despre poziţia ei, dar ca membru în Parlamentul European aş prefera ca admiterea în spaţiul Schengen să fie în responsabilitatea noastră. Atunci, ar fi un vot în Parlament , da sau nu", spune Martin Schultz. La rândul său, liderul PPE Joseph Daul se arată pe aceeaşi lungime de undă cu cel al socialiştilor. „În toate luările mele de poziţie eu am insistat asupra faptului că avem nevoie de reguli comunitare. Atunci când deciziile sunt luate la nivel interguvernamental, nu mai putem vorbi despre o comunitate", spune Daul.