Germania bagă cu greu mâna în buzunar

Bundestagul a aprobat ieri al doilea pachet de ajutor pentru Grecia

Bundestagul a aprobat ieri al doilea pachet de ajutor pentru Grecia, dar mulţi parlamentari au avertizat că este ultimul. Peste 60% din populaţie s-a opus acestei măsuri.

Parlamentul german a aprobat ieri al doilea pachet de ajutor pentru Grecia, în valoare de 130 de miliarde de euro. Berlinul va avea contribuţia cea mai mare la acest ajutor, deşi suma exactă nu este cunoscută încă, transmite AP, care precizează că pachetul de ajutor e însoţit de un program masiv de schimbare de obligaţiuni, care ar urma să şteargă 170 de miliarde de euro către investitorii privaţi.

În ciuda votului pozitiv, majoritatea germanilor (peste 60%) se opun pachetului de ajutor şi consideră că Grecia nu poate fi salvată de la faliment, potrivit unui sondaj realizat de institutul german de sondaje Emnid, dat publicităţii duminică.

Opoziţia privind salvarea Greciei creşte chiar în sânul coaliţiei conduse de cancelarul Angela Merkel. Acest lucru ar putea face dificilă continuarea susţinerii, mai ales dacă Atena nu reuşeşte să respecte promisiunile privind tăierile de buget şi reformele structurale.

Duminică, ministrul de Interne german, Peter Friedrich, a spus că Atena ar trebui încurajată să părăsească blocul monetar, deoarece „are mai multe şanse să redevină competitivă în afara zonei euro". El a sugerat oferirea de stimulente pentru ca Grecia să părăsească eurozona, şi nu forţarea Atenei să facă acest lucru.

Euro poate trăi şi fără Grecia

Opoziţia germană la ajutorarea Greciei nu e nouă. Totuşi, ministrul Friedrich este primul care sparge rândurile şi îşi exprimă dezacordul cu Angela Merkel în această problemă. Potrivit „ Wall Street Journal", acest lucru reflectă opoziţia din ce în ce mai mare pe care o întâmpină Merkel.

Semnificativ este faptul că ministrul  Friedrich e primul oficial influent care a dat glas ideii că Atena poate părăsi zona euro fără a declanşa colapsul monedei unice. Până recent, orice politician german care sprijinea ieşirea Greciei din zona euro risca să fie catalogat drept  extremist.

Merkel a amintit adesea de Lehman Brothers, atunci când a insistat pentru ajutoare, sugerând că a lăsa Grecia să cadă ar declanşa o catastrofă financiară.

Şi totuşi, calmul relativ al pieţelor financiare din ultimele luni, în ciuda agravării crizei din Grecia, a convins un număr din ce în ce mai mare de oficiali de la Berlin că euro poate supravieţui fără Grecia. Băncile şi alţi investitori au avut timp să-şi ajusteze pierderea de valoare generată de obligaţiunile greceşti, argumentează ei, ceea ce micşorează riscul unui şoc. Acest punct de vedere nu e împărtăşit de Merkel sau de conducerea Băncii Centrale Europene, care se teme că a permite Greciei să plece ar crea un precedent periculos.  Alţi membri vulnerabili ai euroznei, precum Portugalia, Irlanda sau Spania, ar putea fi afectaţi de panica ce ar urma.

„Ultima dată"

Într-o scrisoare către parlamentari, în care cerea susţinerea acestora pentru ultimul pachet de ajutor, ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schäuble, a scris că „aceasta ar putea să nu fie ultima dată" când li se cere să voteze o astfel de măsură. Dar mai mulţi parlamentari germani au spus că este ultima dată când votează „pentru".

„La un moment dat, ajungi la final, pentru că şi mai mulţi bani nu rezolvă problema", a spus Rainer Brüderle, şeful grupului parlamentar al Liber -Democraţilor, partenerul de coaliţie al partidului CDU, al Angelei Merkel, într-un interviu pentru „Wall Street Journal" Germania.

Contribuţie „disproporţionată"

În weekend, miniştrii de Finanţe ai G20 au pus presiunea pe Germania, cerând suplimentarea fondului european de salvare, peste valoarea sa actuală de 500 de miliarde de euro, ca o condiţie pentru suplimentarea ajutorului acordat de FMI Europei. Wolfgang Schaeuble, ministrul de Finanţe german, a spus însă că blocul european nu-şi poate rezolva criza datoriilor pompând mai mulţi bani în fondul de salvare. Mesajul său a coincis cu cel al preşedintelui Bundesbank, Jens Weidmann, aflat şi el la reuniunea G20, care a spus că Germaniei îi revine o contribuţie „disproporţionat de mare" la acest fond de salvare şi că numai banii nu rezolvă criza.

La conferinţa de presă, Schaeuble a anunţat că Europa va lua o decizie privind fondul de ajutor până la sfârşitul lui martie. Aceasta ar permite FMI să ia o decizie corespunzătioare în aprilie, a spus el, adăugând că va cere „cu siguranţă" acordul Bundestagului, înainte de a lua decizia.

Bruxelles-ul este optimist

Vicepreşedintele Comisiei Europene, Olli Rehn, a declarat ieri că „recesiunea blândă" care se arată în zona euro se va transforma în creştere pozitivă în a doua jumătate a acestui an, că există semne de stabilizare din partea pieţelor, dar nu a fost foarte precis în legătură cu suplimentarea fondului european de salvare şi a fondului temporar de urgenţă.

„Vom avea un răspuns cu privire la această capacitate de împrumut pentru a răspunde cât mai bine aşteptărilor pieţelor financiare", a spus Rehn în contextul în care Germania se opune vehement măririi capacităţii de împrumut a acestor fonduri.

„Stop"

Tabloidul german „Bild", care a fost mereu ferm împotriva ajutorului acordat Greciei,  a titrat cuvântul „STOP!"pe prima pagină, ieri. Mesajul său către parlamentari a fost: „Nu continuaţi în greşeală".

"La un moment dat, ajungi la final, pentru că şi mai mulţi bani nu rezolvă problema."
Rainer Brüderle
şeful liber-democraţilor din Bundestag