Analiză consultant european: "Modul în care răspunde România pe tema Schengen riscă să creeze duşmani printre ţările europene"

La intrarea în spaţiul dedicat pasagerilor Schengen se află un indicator care arată direcţia porţilor de îmbarcare

Corina Stratulat, consultant în afaceri europene pentru European Policy Centre (EPC) în Bruxelles, Belgia, analizează riposta României la adresa Franţei şi Germaniei. 

EPC este o organizaţie independentă, non-profit, care, printre altele, asigură asistenţă şi analiză politică şi economică celor mai cunoscuţi oficiali şi celor mai mari companii din UE. 

România ar trebui să reziste, ferm, oricăror acţiuni sau declaraţii care ar putea sugera că intră nemeritat în zona Schengen

C.S: Aş spune că reacţia României a fost pripită. România este frustrată din cauza unei potenţiale întârzieri la aderarea la Schengen, da, însă un răspuns pripit şi agresiv nu este chiar recomandat.

În primul rând, România nu poate nega că are probleme cu corupţia şi sistemul judiciar, care ar putea afecta capacitatea sa de a proteja frontierele din interiorul spaţiului Schengen. Faptul că nu recunoaşte şi nu îşi asumă responsabilitatea pentru aceste probleme grave, dă impresia că România se aşteaptă ca UE să treacă cu vederea deficienţele sale şi să o promoveze în ciuda acestora, ceea ce nu este o poziţie demnă.

Având în vedere toate criticile legate de aderarea prematură a României la UE, ar fi mai indicat ca ţara să reziste, ferm, orice acţiuni care ar putea sugera intrarea nemeritată şi în zona Schengen. În plus, România ar trebui să înţeleagă că rezervele exprimate de către Germania şi Franţa sunt şi o reacţie la problemele cu care ţări precum Italia şi Grecia se confruntă în cadrul Schengen, cum ar fi în gestionarea fluxului de imigranţi ilegali. Cu alte cuvinte, în pofida frustrărilor sale, România trebuie să accepte că există, de asemenea, motive obiective pentru apelul făcut de către Paris şi Berlin.

În al doilea rând, România nu trebuie să uite de "parteneriatul special" cu Franţa şi faptul că Parisul a fost principalul susţinător al aderării României la NATO şi UE. Sprijinul Franţei poate fi comparat cu un vot de încredere în capacitatea României de a se ridica la standardele europeane. Din acest motiv, este în interesul din României să primesca criticile Franţei într-un mod constructiv şi să demonstreze că a meritat încrederea care i-a fost acordată.

O ofensivă împotriva Franţei poate deteriora statutul politic al României în cadrul UE

C.S: România nu ar trebui să se răzvrătească împotriva aliaţilor săi şi să se înstrăineze. Ar trebui, mai degrabă, să se folosească de sfatul dat de Franţa şi Germania pentru a îşi îmbunătăţi deficienţele şi a progresa. Dacă România se ridică deasupra acestei situaţii, acesta nu este un semn de slăbiciune, ci mai degrabă de înţelepciune şi maturitate. O ofensivă împotriva Franţei sau a UE în general, nu este numai nefolositoare pentru perspectivele României de aderare la Schengen, dar ar putea fi dăunătoare pentru interesele sale economice naţionale şi statutul său politic în cadrul UE.

În al treilea rând, România ar trebui să ia în considerare faptul că modul în care răspunde riscă să creeze duşmani printre ţările europene care privesc această situaţie din afară. Mai exact, România, dacă ameninţă că ar putea crea probleme aderării Croaţiei la UE , aceasta ar putea deteriora relaţiile dintre România şi Croaţia, însă, mai mult, ar putea crea tensiuni cu alte state membre care susţin aderarea Croaţiei.

De asemenea, anunţul că România ar bloca ratificarea protocolului de la Lisabona care susţine 18 locuri suplimentare pentru deputaţii europeni ar putea supăra Spania mai mult decât Franţa şi, mai mult, ar araaă ca un act politic iresponsabil şi iraţional.

România poate folosi în mod constructiv respingerea Franţei

C.S: În cele din urmă, România trebuie să înţeleagă că respingerea pe care a a văzut-o în ultima lună cu intrarea în zona Schengen nu înseamnă că trebuie să se dea bătută. Nu intră în martie, dar poate intra la un moment dat în 2011. Mai este încă timp pentru a dovedi că merită să între în Schengen. România are mai mult de câştigat aşa, fiindcă îşi poate canaliza toată energia în elaborarea şi punerea în aplicare a politicilor care pot demonstra angajamentul şi progresele înregistrate înainte de sfârşitul acestui an. România nu ar trebui să piardă timpul criticând reacţia UE în acest moment. Politicienii români ar trebui să facă front comun pentru obiectivul Schengen şi să vină cu propuneri concrete care ar putea îmbunătăţi şansele sale, folosind şi nu respingând, în procesul ei, ajutorul pe care Franţa şi UE îl pot oferi în acest proces.