Francezii le fac baie ţiganilor din Bihor

Viceprimarul din Lyon a petrecut două zile în judeţul Bihor pentru a găsi soluţii de reintegrare a rromilor din România care cerşesc şi fură în Franţa. Francezii sunt dispuşi să investească în igiena localnicilor din Tinca, dar şi în proiecte de gestionare a deşeurilor şi în agricultură.

Pentru comunitatea urbană din Lyon, Franţa, problema rromilor este deosebit de importantă, în contextul în care numărul lor a ajuns la circa 600. „Mai mult de jumătate dintre rromii din Lyon provin din comuna bihoreană Tinca", a spus Hubert Julien-Laferriere, viceprimarul din Lyon. Acesta este motivul pentru care Julien-Laferriere, alături de o delegaţie formată din reprezentanţi ai primăriei Lyon şi ai unor organizaţii nonguvernamentale din Franţa, a petrecut două zile la Oradea şi în comuna Tinca.

„Suntem legaţi cu Bihorul prin această problemă comună, a migraţiei rromilor, pentru care trebuie să găsim soluţii comune", a spus Julien-Laferriere. Acesta consideră că francezilor le este mai greu decât românilor să-i integreze pe rromi. „În Franţa ne confruntăm cu problema locurilor de muncă, rata şomajului ajungând deja la zece la sută. Rromii nu vorbesc limba franceză şi nu pot munci la noi în ţară, trăind astfel numai din tâlhărie şi cerşetorie", a spus viceprimarul francez.

Tocmai din acest motiv, francezii au contactat autorităţile locale din Tinca pentru a stabili împreună un mod de acţiune prin care rromii să fie motivaţi să rămână, respectiv să se întoarcă în România.

Parteneriat pentru proiecte

Potrivit lui Teodor Coste, primarul comunei Tinca, francezii s-au arătat dispuşi să investească sume importante de bani în crearea de locuri de muncă pentru rromi, dar nu la Lyon, ci în Bihor.

„Le-am arătat care sunt oportunităţile de aici şi le-am propus afaceri ce ţin de utilizarea resurselor naturale. Avem măceşe şi fructe de pădure care trebuie doar culese şi valorificate. Rromii ar avea astfel ce să lucreze", a spus primarul Teodor Coste.

Francezii au anunţat doar că vor contribui cu bani la realizarea unei băi comunale, unde rromii din colonii să-şi poată asigura igiena. „Noi le vom pune la dispoziţie terenul şi utilităţile", a spus primarul din Tinca. Acesta a fost invitat peste trei săptămâni la Lyon pentru semnarea unui parteneriat cu autorităţile de acolo, pe baza căruia să poată fi demarate mai multe proiecte comune.

Educaţia, o soluţie

Florin Fekete, expert în probleme de integrare a rromilor în cadrul Primăriei Tinca, susţine că ţiganii trebuie să acorde mai multă atenţie educaţiei. „În Tinca trăiesc peste 1.150 de rromi, unii dintre ei foarte săraci. Soluţia ar fi educarea şi apoi integrarea lor pe piaţa muncii. De vină sunt părinţii, care preferă să-i trimită la lucru sau la cerşit", a spus Florin Fekete.

Francezii au vizitat şi staţia de colectare a deşeurilor. „Gestionarea deşeurilor produce dezvoltare economică. Se pot crea asfel locuri de muncă pentru persoanele fără calificare profesională", a spus Roland Silvain, director adjunct la direcţia responsabilă de gestionarea deşeurilor din cadrul comunităţii urbane Grand Lyon.

"Rromii nu vorbesc limba franceză şi nu pot munci la noi în ţară, trăind astfel numai din tâlhărie şi cerşetorie.''
Hubert Julien-Laferriere
viceprimarul din Lyon

Rromii, incluşi în programul „Prima fermă"

Guvernul francez a pus la punct un program prin care mii de ţigani au fost convinşi în ultimii trei ani să părăsească Hexagonul în schimbul unei sume de 300 de euro şi a unei promisiuni că vor primi animale în valoare de 3.660 de euro. Sute de rromi din judeţul Timiş au părăsit astfel Franţa şi s-au întors acasă.

Un caz fericit este Ion Trandafir Stancu, din localitatea Berini. La 43 de ani, ţiganul are două fete şi doi băieţi, care l-au făcut bunicul a 10 copii. Stancu a „bătut" ani în şir străzile Franţei pentru a cerşi, după cum recunoaşte chiar el. Din 2008 s-a întors în România prin programul „Prima fermă". „Au venit la noi la caravană şi ne-au propus să plecăm în România.

Am acceptat pentru că voiam să primesc animale şi nici nu prea mai mergea acolo să stai pe vreme din asta să cerşeşti", a spus Stancu. Prin acelaşi program s-a întors în România şi restul familiei Stancu, iar în octombrie 2008, Ion Trandafir a fost inclus efectiv în program, primind şase vaci. Stancu a vândut animalele şi a construit grajduri pentru cele opt vaci primite de ginerele şi nora sa, iar acum ţiganii trăiesc bine de pe urma animalelor.

Imediat după începerea programului, ambasadorul Franţei în România, Henri Paul, a venit în Timiş pentru a verifica modul în care au fost folosiţi banii primiţi de la guvernul francez. Ambasadorul a constatat că unii dintre ţigani vânduseră deja animalele.