Fondurile europene şi buna guvernare

Agenţiile de rating au avertizat România că dacă anul acesta nu se reuşeşte să utilizeze fondurile UE pentru dezvoltare, notarea de piaţă a ţării va avea de suferit.

La începutul anilor '90 s-au auzit destule voci occidentale care spuneau că românii, dar şi alte naţiuni „estice", nu au capacitatea de a se guverna democratic, neavând o istorie de experienţe democratice. Opţiunea pentru aderarea la NATO şi UE,  pregătirile pentru îndeplinirea criteriilor politice, economice, administrative, militare etc., subsecvente acestui proces, au mai estompat astfel de opinii. În ultimele zile, aceste voci au reapărut, în contextul comentariilor  despre incapacitatea politicienilor români de a gestiona treburile ţării, după 1989. Au venit ca o concluzie care ar argumenta inapetenţa lor faţă de valorile şi procedurile guvernării democratice.

Guvernare internaţională

FMI are grijă de stabilitatea financiară a ţării, „ajutând" Guvernul să chivernisească bugetul public. Acum, Guvernul de la Bucureşti recunoaşte că nu este în stare să gestioneze nici absorbţia fondurilor europene, angajând expertiza unor instituţii financiare internaţionale pentru a pregăti capacitatea administrativă şi cadrul de reglementare, în vederea accesării sumelor alocate în actualul exerciţiu bugetar şi al celui viitor (2014-2020). Ceea ce înseamnă că  statul român a recurs la contractarea unor servicii de guvernare a aspectelor bugetare de către anumite instituţii şi organizaţii internaţionale.

Aceasta poate duce la interpretarea că „interesul naţional", pe care-l evocă atât de des „suveraniştii" şi oficialii români, este mai bine servit prin intermediul unor autorităţi internaţionale decât de propriile noastre autorităţi. Ori că autorităţile de azi sunt preocupate doar de administrarea bugetului public, într-o manieră cel puţin discutabilă, şi nu de guvernare, oferind argumente în plus celor care susţin teza incapacităţii elitei politice autohtone de a guverna ţara. Şi pentru ca lucrurile să fie şi mai explicite, Comisia Europeană tocmai a anunţat intenţia penalizării  României pentru neaplicarea corectă a legislaţiei achiziţiilor publice (caz concret, suma de peste 100 milioane euro oferită de autorităţile române Primăriei Sectorului 3, din capitală), motiv pentru care a mai fost blocată o parte din fondurile structurale, în a doua jumătate a anului trecut.

Investiţii prin fonduri UE

Investiţiile străine directe în UE (2011) au crescut cu 32%, îndreptându-se îndeosebi spre statele cu economie dezvoltată. Recent, Comisia Europeană a informat că şi plăţile din fondurile europene către statele membre au fost cu 8% mai mari decât în 2010. România, în schimb, a înregistrat, în 2011, o scădere dramatică a investiţiilor străine directe, atrăgând de peste cinci ori mai puţine sume decât Polonia. Astfel încât, utilizarea fondurilor europene alocate a devenit aproape singura sursă de investiţii. Cu toate acestea, în anul care s-a încheiat, România a reuşit să absoarbă doar puţin peste 500 milioane de euro din instrumentele structurale.

Conform „Economist Intelligence Unit", lipsa de atractivitate a României pentru investitori se datorează modului cum funcţionează administraţia statului (birocraţia), costurilor administrative ridicate, climatului fiscal (lipsa de încredere în regimul de impozitare). Iar un analist economic a spus-o direct: „O economie nu este interesantă pentru investitorii străini numai pentru că Guvernul a tăiat salariile din sectorul public". Din păcate şi proporţia populaţiei ocupate a scăzut foarte mult, în ultimii ani, poziţionând România la coada evoluţiilor din UE (rata de ocupare a crescut în Bulgaria cu 9%, depăşind cu mult ţara noastră).

A vrea şi a putea

România este şi ţara din UE cu cea mai mică rată a absorbţiei fondurilor europene, în ciuda faptului că are chiar un tratament „preferenţial" din partea autorităţilor comunitare de la Bruxelles, fiind între statele membre sprijinite să facă faţă dificultăţilor economice şi pentru menţinerea stabilităţii financiare. Până şi agenţiile de rating au avertizat Bucureştiul că dacă anul acesta nu se reuşeşte utilizarea fondurilor europene pentru investiţia în dezvoltare, notarea de piaţă a României va avea de suferit. Căci este de-a dreptul hilar să asculţi cum oficialii români anunţă că peste 60% din fondurile structurale au fost deja contractate, dar în 5 ani s-a reuşit utilizarea a doar  5% din totalul sumei alocate României (2007-2013).

Angajamentul Guvernului, ca în fiecare an, este să absoarbă, în 2012, 20% din fondurile structurale, ceea ce înseamnă că implementarea proiectelor contractate va fi tot modestă, transferul de fonduri europene în economie va fi tot încetinit, iar contribuţia acestora la creşterea economică va fi aproape nesesizabilă.

Prin angajarea Băncii Mondiale, Băncii Europene de Investiţii şi, probabil, a BERD să ofere expertiza tehnică Guvernului României, în vederea îmbunătăţirii ratei de absorbţie a fondurilor europene, practic executivul de la Bucureşti şi-a declinat competenţa în acest domeniu, la 5 ani după aderarea la UE. În acest fel, se întăreşte convingerea celor care arătau precaritatea pregătirii României pentru statutul de membru al Uniunii. Recunoscându-şi lipsa de competenţă în utilizarea fondurilor europene, Guvernul României se dovedeşte a fi cel mai mare risc pentru aceste resurse financiare alocate de UE.

Desigur, există probleme instituţionale, de reglementare, dar cele mai dificile obstacole sunt de natură politică. De la voinţa implementării unor programe de dezvoltare a ţării, până la calitatea monitorizării utilizării fondurilor europene, pe baza unei proiecţii de angajamente. Şi, nu în utimul rând, determinarea de a realiza simplificarea şi eficientizarea procesului, pentru a asigura beneficii economice şi sociale, printr-o bună guvernare!

Fost negociator-şef al României cu UE

Prof. dr. Vasile Puşcaş este profesor Jean Monnet Ad Personam la Universitatea „Babeş-Bolyai", Cluj-Napoca, şi a publicat peste 25 de volume. A fost negociator-şef al României cu UE, finalizând toate capitolele de negociere şi Tratatul de Aderare, ministru pentru Afaceri Europene, membru al Parlamentului României.

20% din fondurile structurale promite Guvernul român să absoarbă în 2012.