Europarlamentar finlandez: Finlanda are o poziție foarte dură față de aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen

Parlamentarul Hannu Takkul

Eurodeputatul finlandez Hannu Takkula a vorbit cu reporterii "Adevărul Europa" despre decizia guvernului său de a-și utiliza dreptul de veto pentru a ține România și Bulgaria la poarta Schengen - atât cu granițele aeriene și maritime, cât și cu cele terestre.

Finlanda va vota împotriva aderării României și Bulgariei la spațiul comun fără frontiere Schengen mâine (21 septembrie) în cadrul consiliului miniștrilor de interne și justiție (JAI), au anunțat marți (20 septembrie) oficiali ai Bruxelles-ului. Cele două țări se așteptau ca la consiliul de mâine să primească un vot pozitiv privind aderarea cu frontierele maritime și aeriene, urmând ca în 2012 să se stabilească o dată pentru aderarea cu granițele terestre.

Guvernul finlandez nu s-a consultat cu euro-aleșii săi din Parlamentul European înainte de a lua această decizie, spune eurodeputatul finlandez Hannu Takkula. El este de acord cu intrarea celor două țări în Schengen, deoarece sunt "pregătite din punct de vedere tehnic" și este "în favoarea unei țări cu care a lucrat la diverse programe de dezvoltare educațională", împreună cu eurodeputatul român Ramona Mănescu.

"Finlanda are o poziție dură față de cele două țări în acest moment. Motivele ei sunt îngrijorările legate de crima organizată și imigrarea ilegală," a spus Takkula pentru "Adevărul Europa". El a confirmat că aceste motive sunt "aceleași cu ale altor țări nordice" și crede că este "foarte posibil" ca Finlanda să se alăture deciziei Țărilor de Jos din consiliul de mâine (21 septembrie). Nu sunt sigur însă că mâine va fi ziua cheie în care-și va exprima poziția," a mai spus Takkula.

Subiectul rămâne pe masa de discuții

În ciuda opoziției foarte ferme a Olandei și anunțului făcut de surse europene privind poziția Finlandei, președinția poloneză a decis să nu scoată subiectul aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen de pe agenda consiliului de miercuri (21 septembrie). "Până acum, nu am avut nicio altă cerere de amânare a aderării celor două țări din partea altor state membre și ne așteptăm să avem cel puțin o discuție pe această temă," a spus o sursă a președinției poloneze.

Tot aceasta a confirmat faptul că există "mai multe țări" care nu sunt de acord cu felul în care românii și bulgarii își păzesc granițele, frontiere care ar deveni, o dată cu intrarea în spațiul comun Schengen, porțile de la intrare ale tuturor statelor membre.

Finlanda și Olanda sunt principalele două țări care se opun, însă mai există și "anumite alegeri prezidențiale în unele state membre anul viitor, ceea ce ar îngreuna aderarea României și Bulgariei cu granițele terestre, în 2012," a spus marți (20 septembrie) un diplomat senior din Bruxelles. Franța, un stat care a cerut anul trecut (2010) amânarea aderării celor două țări la spațiul comun fără frontiere, se îndreaptă spre noi alegeri prezidențiale în 22 aprilie și 6 mai 2012.

Extinderea spațiului Schengen este o problemă "foarte sensibilă", care a fost discutată "intens" în ultimele săptămâni, au confirmat surse ale președinției poloneze. Polonia sprijină luarea unei decizii la consiliul JAI de miercucri (21 septembrie), "pentru că așa s-a convenit la ultimul consiliu". Ea nu se simte, însă, presată să ajungă la un acord sau un compromis cu statele membre Schengen privind problema extinderii. "Noi am preluat această prioritate de la președinția maghiară", au mai spus același surse poloneze.