Europa loveşte în corupţie unde o enervează cel mai tare: la avere

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Comisia Europeană va impune măsuri dure pentru confiscarea şi îngheţarea averilor nejustificate sau dobândite prin corupţie şi crimă organizată.

Dacă instanţele nu au reuşit să producă o sentinţă, dacă infractorul se sustrage urmăririi penale, a fugit sau a decedat, dacă a mutat bunurile şi proprietăţile obţinute ilegal sau nejustificat, toată averea sa, a rudelor sau prietenilor va putea fi confiscată sau cel puţin îngheţată. Este esenţa propunerii de directivă cu care a venit astăzi comisarul pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmström, şi care ar urma să revizuiască normele existente, care au caracter obligatoriu pentru fiecare stat membru UE.

„Să-i lovim unde-i doare cel mai tare"

Fac averi, cumpără case, iahturi, fabrici, maşini de lux. Sunt bani din infracţiuni de care se bucură crima organizată şi care înseamnă 3,5% din PIB-ul mondial pe un an, echivalentul a 2.100 de miliarde de euro. Majoritatea acestor fonduri ilicite sunt spălate şi reinvestite în economia licită. Doar 1% din bunurile provenite din săvârşirea de infracţiuni sunt în acest moment îngheţate şi confiscate în prezent în UE.

Doar din vânzarea ilegală de droguri rezultă profituri de 100 de miliarde de euro în UE - aproape cât al doilea pachet de salvare al Greciei. „Trebuie să îi lovim pe infractori acolo unde îi doare mai tare, să le luăm banii şi să redirecţionăm profiturile lor în economia licită, în special pe timp de criză. Autorităţile  judiciare naţionale trebuie să aibă instrumente mai bune pentru depistarea acestor bani. De asemenea, au nevoie de mijloace care să le permită recuperarea unor procente mai mari din bunurile obţinute prin infracţiuni", a declarat Cecilia Malmström, comisar pentru Afaceri Interne.

Infractorii produc cât nu poate UE să confişte

„Să condamni crima este una, dar să recuperezi banii proveniţi din infracţiuni este de asemenea foarte important", a mai spus Malmström. Noile reguli urmăresc să dea putere autorităţilor judiciare naţionale astfel încât să poată confisca şi bunurile unor părţi terţe şi a averilor provenite din săvârşirea de infracţiuni chiar şi atunci când persoana învinuită se sustrage urmăririi penale. În plus, va exista şi cadrul legal obligatoriu care dă posibilitatea anchetatorilor să poată lua măsură îngheţării temporare a bunurilor care riscă să dispară dacă nu se iau măsurile necesare.

Potrivit CE, sumele cu care infractorii se îmbogăţesc sunt uriaşe comparativ cu ceea ce reuşesc autorităţile naţionale judiciare să recupereze. În Italia, bunurile provenite din săvârşirea de infracţiuni sunt estimate la 150 de miliarde de euro anual. Confiscările au fost de 800 de milioane de euro (în anul 2009). În Marea Britanie, veniturile provenite din săvârşirea de infracţiuni au fost estimate la 15 miliarde de lire sterline. În acelaşi an, statul a recuperat 125 de milioane de lire.

Nu mai merge cu „mătuşa Tamara"

Punerea în aplicare a confiscării unor bunuri fără condamnare (îngheţarea şi confiscarea activelor, indiferent de existenţa unei condamnări prealabile a proprietarului într-un tribunal penal) poate avea un impact important asupra grupărilor de crimă organizată.

CE a dat exemplul unui caz din Italia unde, în 2010, autorităţile judiciare au îngheţat bunuri a căror valoare a fost estimată la cel puţin 700 de milioane de euro în dosarul unui om de afaceri suspectat ca fiind membru al unui important grup de crimă organizată şi care a murit la un moment dat din cauze „necunoscute". Pe numele său exista o condamnare în primă instanţă, dar mai era aşteptată o soluţie în apel.

Activele îngheţate au însemnat  136 de apartamente, 11 depozite, 75 de terenuri, opt magazine, două case, 51 de garaje, acţiuni ale unor companii şi conturile bancare cu o valoare totală estimată între 700 şi 2 miliarde de euro. Rudele omului de afaceri nu au putut explica provenienţa bunurilor şi nici diferenţele imense dintre veniturile lor şi bunurile de care se bucurau.  

Averea, pierdută şi după ce iese din închisoare

Reglementările care vor permite extinderea confiscărilor la terţi - rude, fini - chiar şi în cazuri speciale ori limitate, va avea efecte asupra cazurilor frecvente în care  suspecţii transferă propritetăţile obţinute către un apropiat pentru a evita confiscarea.  De asemenea, folosirea de către autorităţile judiciare a puterilor pentru aşa-numita „confiscare preventivă" sau „îngheţare temporară" înaintea unei decizii a instanţei va însemna o măsură preventivă pentru ca bunurile să nu dispară. În acelaşi timp, confiscarea efectivă va face ca cel care a dobândit ilegal astfel de averi să se mai poată bucura de ele după ispăşirea pedepsei.

1% din  Produsul Intern Brut al UE reprezintă bani furaţi prin acte de corupţie în statele membre.

Noi pârghii de confiscare

- Confiscarea extinsă implică bunurile care nu au o legătură directă cu o anumită infracţiune, dar care rezultă în mod evident din activităţi infracţionale similare în care a fost implicată persoana condamnată;
- Confiscarea bunurilor înstrăinate se referă la activele care sunt transferate de la persoana învinuită către o parte terţă care ar fi trebuit să aibă cunoştinţă despre faptul că acestea provin din activităţi infracţionale;
- Confiscarea fără condamnare - confiscarea activelor în cazurile în care condamnarea penală nu este posibilă întrucât învinuitul a decedat, suferă de o boală cronică sau se sustrage urmăririi penale;
- Îngheţarea averilor -garantarea faptului că procurorii pot dispune înghe­­ţarea temporară a activelor care riscă să dispară dacă nu se adoptă nicio măsură, sub rezerva confirmării deciziei de către o instanţă.

Cazuri vizate de noua directivă

Dacă noua directivă europeană s-ar fi aplicat în ultimii ani în România, în vistieria statului ar fi putut intra până acum sute de milioane de euro. Sumele ar fi reprezentat prejudiciile calculate în dosarele unor importanţi politicieni, oameni de afaceri sau interlopi acuzaţi de corupţie şi constituire de grup criminal organizat.

Legea încă e prea blândă cu marii infractori

Legislaţia românească le permite acum procurorilor, în faza de urmărire penală, doar să instituie sechestru pe o parte din bunurile învinuiţilor în dosare de criminalitate organizată sau de corupţie. Sechestrul poate fi instituit pe bani sau bunuri a căror valoare acoperă prejudiciul ce urmează a fi recuperat sau suma primită drept mită. Banii şi bunurile pot fi confiscate însă doar în urma deciziei definitive a instanţei. Un pas înainte l-a reprezentat, anul trecut, adoptarea normelor privind confiscarea extinsă, care permit, tot în urma unei decizii judecătoreşti definitive, confiscarea bunurilor provenite din comiterea de infracţiuni chiar dacă acestea au fost trecute, în acte, de cel care a comis faptele, pe numele rudelor sau prietenilor apropiaţi.

Bunurile pot fi vândute înainte de sentinţă

Dacă proiectul de directivă ar fi adoptat, anchetatorii ar putea recurge direct la confiscare, ceea ce înseamnă că bunurile ar putea fi scoase rapid la licitaţie şi vândute, înainte ca instanţa să ia vreo decizie. În paralel, Ministerul Justiţiei a promovat deja un proiect similar, care se află însă pe masa Parlamentului.

„Există un proiect de lege, prin care vrem să putem comercializa bunurile sechestrate încă dinainte de soluţia definitivă în dosar. Astfel, s-ar reduce şi cheltuielile. Pentru că, în acest moment, statul cheltuieşte sume importante nu doar pentru întreţinerea bunurilor confiscate, ci şi pentru plata parcării autovehiculelor indisponibilizate.

Or, o decizie definitivă a instanţei poate veni şi în câţiva ani, timp în care valoarea maşinii sechestrate scade (...) În cazul în care, după vânzarea bunurilor, suspectul este găsit vinovat, suma rămâne la stat, iar dacă este găsit nevinovat, ea este restituită proprietarului. Cum însă, la Ministerul Public, rata achitărilor este de doar 2%, statul nu riscă foarte mult", a explicat pentru procurorul general, Codruţa Kovesi. Noua directivă va lovi, deopotrivă, în toate zonele unde se învârt bani murdari: politică, afaceri, lume interlopă.

image
Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite