Europa grăbeşte falimentul Greciei

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Ministrul grec de Finanţe, Evangelos Venizelos, s-a întors cu mâna goală de la reuniunea Eurogrupului
Ministrul grec de Finanţe, Evangelos Venizelos, s-a întors cu mâna goală de la reuniunea Eurogrupului

Miniştrii europeni de Finanţe au amânat plata unei tranşe de împrumut către Grecia. Administraţia elenă ar putea rămâne fără bani de pensii şi salarii în câteva zile.

Întârzierea plăţii împrumutului de opt miliarde de euro, despre care Grecia spunea că are nevoie pentru plata pensiilor şi salariilor pe octombrie, şi amânarea acordului pentru implicarea sectorul privat a crescut posibilitatea unui faliment al Greciei. Moneda euro a ajuns la cel mai scăzut nivel în ultimele nouă luni faţă de yen şi dolar. „Piaţa este din ce în ce mai îngrijorată în legătură cu criza grecească dar mai ales cu nenorocirea în cazul unui  faliment necontrolat", a declarat Jane Foley, strateg valutar la Rabobank, citat de Reuters.

Eurogrupul, format din miniştrii de Finanţe ai statelor din zona euro, a decis luni seara să amâne acordarea împrumutului de opt miliarde de euro Greciei şi să scoată de pe ordinea de zi a viitoarei întâlniri a consiliului acest subiect. Nicio decizie nu va fi astfel luată până în noiembrie.

Creditorii Greciei au trimis săptămâna trecută echipe de experţi la Atena care să evalueze implementarea planului de austeritate în schimbul următoarei tranşe de ajutor financiar. Experţii au fost însă „întârziaţi" de o serie de „nereguli" descoperite în programul grec de austeritate. Dacă analiza experţilor va fi, în cele din urmă, una pozitivă, Grecia va primi împrumutul de opt miliarde de euro, urmând ca în următoarele luni guvernul grec să primească întreaga sumă convenită în iulie anul acesta, 109 miliarde de euro.

Loviturile băncilor

Încrederea investitorilor a fost de asemenea lovită şi de adâncirea problemelor băncii franco-belgiane Dexia, un creditor pentru municipalităţi -  acum „împrumuturi toxice"-  şi care deţine părţi din datoria grecească şi din alte zone afectate de criza datoriilor. Acţiunile Dexia au scăzut ieri cu peste 20 la sută, dupa ce luni au pierdut 10 procente. Ziarele din Belgia au avut ieri pe prima pagină ştiri despre problemele de la Dexia după ce, în cursul nopţii, Consiliul de administraţie al băncii a avut o reuniune de urgenţă în care dificultăţile şi zvonurile unei posibile prăbuşiri a băncii nu au putut fi oprite. „O catastrofă" titra cotidianul „SudPresse", în timp ce „Le Soir.be" a relatat non-stop despre prăbuşirea acţiunilor băncii.

De câţi bani este însă nevoie pentru criza datoriilor Europei? Un fond de 440 de miliarde de euro - Fondul European pentru Stabilitate Financiară a fost deja agreat. Nu e suficient, dacă această criză a datoriilor se extinde la Spania şi Italia, susţin experţii. S-a vorbit apoi de 780 de miliarde de euro care să fie injectate în statele aflate în dificultate şi care nu se mai pot împrumuta de pe pieţe.

Un fond de salvare de zece ori mai mare

Nici această sumă nu este suficientă, ci una de mii de miliarde. Mai exact, peste 4.000 de miliarde, spun analişti economici europeni. „Calculele noastre sugerează că dimensiunea Fondului European ar trebui să crească de aproape zece ori, la peste 4.000 miliarde de euro, pentru a permite şi salvarea Spaniei şi a Italiei. Dar acest lucru ar putea fi imposibil de finanţat, deoarece ar însemna că investitorii globali vor cumpăra literalmente mii de miliarde de euro, într-o operaţiune fără precedent şi riscantă", scrie Centrul pentru Studii Politice Europene (CEPS).

Variante de suplimentare

Comisarul pentru Politică monetară, Olli Rehn, a confirmat că este în discuţie posibilitatea ca mărirea capacităţii fondului să fie realizată prin injecţie de capital din Banca Centrală Europeană (BCE). „Există variante care includ sprijinul BCE şi variante care nu includ BCE", a spus Rehn. Toate schimbările propuse vara aceasta şi discutate între timp de liderii economici vor fi supuse unui vot decisiv la Consiliul European din 18 octombrie, din Bruxelles. „Va fi un moment de răscruce pentru Grecia. Viitorul ei atârnă de acel consiliu", a scris Reuters.

Garanţia finlandeză, acceptată

Finlanda a cerut o garanţie suplimentară pentru a aproba o nouă tranşă de ajutor pentru Grecia, iar până acum zona euro a respins astfel de pretenţii. Eurogrupul a aprobat însă luni cerinţa Finlandei de a i se garanta creditele.

Cât de departe e Grecia de incapacitatea de plată

În ciuda faptului că împrumutul pentru Grecia va fi întârziat, Atena are în continuare suficient de mulţi bani pentru a evita un faliment, este de părere Jean Claude Juncker, preşedintele Eurogrupului. Contrazice astfel analizele economice recente, potrivit cărora suma de opt miliarde de euro era crucială pentru salvarea Greciei de la un faliment, în luna octombrie.

Fiecare măsură de austeritate este primită de greci cu proteste tot mai violente  Foto: reuters

„Nimeni nu a pledat pentru un faliment al Greciei sau pentru ieşirea Greciei din zona euro. Neg foarte ferm toate zvonurile privind un faliment grec", a spus Junker. Potrivit acestuia, vor exista anumite „schimbări tehnice" în ceea ce priveşte implicarea sectorului privat în planul de salvare economică al Greciei.

Fiecare măsură de austeritate este primită de greci  cu proteste tot mai violente  p Foto: reuters



Faliment în noiembrie?

Ministerul grec de Finanţe a anunţat duminică faptul că nu va reuşi să-şi atingă obiectivele privind deficitul bugetar pentru anul acesta, în mare parte din cauza unei recesiuni mai puternice decât se aştepta. Analiştii Reuters din Bruxelles consideră că, până în decembrie, este foarte posibil ca o concluzie definitivă să răspundă tuturor problemelor Greciei, Spaniei şi Italiei, după mai multe întâlniri importante programate în această toamnă.

„Dacă fondul de salvare va fi suplimentat considerabil şi va avea noi puteri, băncile vor putea accesa fonduri din această facilitate de salvare prin guvernele lor naţionale. O decizie finală asupra FESF va fi luată la Consiliul European din 18 octombrie. Dacă Grecia nu va reuşi să convingă creditorii că a luat toate măsurile convenite în planul de austeritate şi dacă sectorul său privat va decide să nu se implice mai mult în salvarea economică, Grecia va fi nevoită să dea faliment, un scenariu care ar putea avea loc chiar în noiembrie anul acesta", scrie Reuters.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite