Eurodeputaţii au votat reforma pensiilor

O majoritate de 535 de aleşi europeni au fost de acord cu mărirea vârstei de pensionare. Doar 85 au fost împotrivă. Francezii. Cel mai vehement s-au opus socialiştii francezi, care au arătat că „economia ar trebui să se adapteze nevoilor oamenilor, şi nu invers“.

Parlamentul European a adoptat ieri raportul privind reformarea pensiilor, cu 535 de voturi „pentru" şi 85 „împotrivă". Documentul, întocmit de Comisia Europeană în cadrul Strategiei UE 2020, propune soluţii ce ar trebui aplicate în toate statele membre: creşterea vârstei de pensionare, muncă şi după pensie, descurajarea concedierii celor mai în vârstă, stabilitate la locurile de muncă, contracte flexibile, mobilitate cât mai mare în interiorul UE şi sisteme alternative de pensii.

Socialiştii şi-au exprimat nemulţumirile legate de mărirea vârstei de pensionare şi de faptul că europenii ar trebui să muncească mai mult pentru a avea pensii mai bune. „Este necesar ca mai mulţi oameni să fie activi pe piaţa muncii, mai mult timp. Sistemele de pensii publice din unele state membre se confruntă cu mari creşteri ale costurilor, ceea ce înseamnă o povară mai grea pentru generaţia tânără. „Asistăm la provocări demografice enorme", a spus raportorul pe acest subiect, europarlamentarul olandez Oomen-Ruijten (PPE).

Francezii: „Nu muncim mai mult"

Françoise Castex, europarlamentar socialist francez, a criticat propunerile dezbătute în Parlament şi a spus că modelul francez nu va suporta reguli europene care să-i schimbe „echilibrul social". „Economia ar trebui să se adapteze nevoilor oamenilor, şi nu invers. Franţa nu va accepta niciodată o propunere europeană care cere să muncim cât de mult putem. Este împotriva modelului nostru social european. Trebuie să protejăm oamenii activi pe piaţa muncii şi să asigurăm fonduri suficiente pentru pensii, permiţând astfel oamenilor să trăiască din ele când ajung la o anumită vârstă", a adăugat Castex.

Ea a susţinut că majoritatea francezilor sunt împotriva pensionării la vârste înaintate şi că unele categorii sociale se confruntă cu o scădere a speranţei de viaţă. „Se spune că, deoarece oamenii trăiesc mai mult, trebuie să muncească mai mult, altfel nu avem un echilibru al pensiilor. În 2011 nu ştim ce se va întâmpla în 10 sau 20 de ani în domeniul speranţei de viaţă şi în cel al demografiei. În unele clase sociale, accesul la îngrijire medicală este scăzut, de aceea speranţa de viaţă scade", a arătat Castex.

Primul şoc: anul 2012

Comisia Europeană arată în raportul său privind reformarea sistemului de pensii că în ultimii zece ani s-au înregistrat progrese, dar că nu toate sistemele de pensii sunt adaptate în acest moment pentru a face faţă schimbărilor demografice din anii care vin. Primul dezechilibru care va da o lovitură pensiilor europene se va resimţi de anul viitor. Potrivit celor mai recente previziuni ale Eurostat, mărimea populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) va începe să scadă din 2012. Astfel, creşterea economică va trebui să se bazeze mai puţin pe o creştere a numărului de joburi şi mai mult pe productivitatea angajaţilor.

Pensie privată? Greu pe criză

Mai mult decât atât, investiţiile multor fonduri de pensii private se devalorizează  şi există incertitudini cu privire la durata şi siguranţa recuperării lor.    Una dintre soluţiile UE pentru asigurarea unor pensii mai bune pe termen mai lung se referă chiar la fondurile alternative ori suplimentare, multe dintre ele regăsite în aşa-numitul pilon III - pensii facultative private. Europarlamentarii nu sunt însă foarte optimişti cu privire la revigorarea acestui pilon. "Nu cred că putem avea mari aşteptări de la pilonul III. Fondurile de pensii private sunt importante, dar nu putem economisi decât atunci când situaţia economică e mai bună, iar acest lucru mai însemnă şi o conştientizare a populaţiei şi implică şi ca oamenii să fie informaţi", a mai spus raportorul Ria Oomen-Ruijten.

Bătrâneţe costisitoare

Studiile arată că, până în 2060, costurile îmbătrânirii populaţiei vor creşte cu 7% din PIB sau chiar mai mult. Aceasta înseamnă costuri suplimentare cu pensiile, asistenţa medicală, azilele de bătrâni şi asistenţa socială. În cea mai gravă situaţie se află una dintre cele mai bogate ţări europene: Luxemburg. Aici, costurile generate de îmbătrânirea populaţiei vor ajunge la 18% din PIB, în Grecia, la aproape 16%, iar în România, 10%.

Recomandări

În Uniunea Europeană, responsabile cu stabilirea sistemelor de pensii sunt statele membre. Propunerile Parlamentului European şi ale Comisiei Europene au caracter de recomandare.